Page 6 - Bunul_Econom_1900_37
P. 6
Pag. 6 ___________ _______ BUNUL ECONOM _______ Nr. 3?
— ceea-ce ar putea îndemna şi pe economii locuitorilor în chip> viu năcazurile şi primej du-o asupra-’şi şi plătindu-o din al seu
noştri, mai ales din jurul oraşelor, să se de diile, cărora se expun şi de cari nu mai pot băncii.
prindă cu cultivarea pepenilor şi Iebeniţelor. fi mântuiţi trecând oceanul. Sosesc la numitul Primească pentru toate acestea laudele
prim-pretore numeroase epistole. în cari cei duşi şi mulţumitele rioastre a credincioşilor, care
Dr. Aurel Vlad, advocat în Deva. In să plâng că s’au înşelat în aşteptările lor, nu vom uita a-’i fi şi noi recunoscători şi
15 1. c. a depus cu strălucit succes censura că au fost despoiaţi de banii ce şi-i-au luat bine preţuitori în zilele păstoririi d-sale aici.
de advocat prea vrednicul tinăr român, cu ei, şi acum se roagă a li-se trimite mijloace Asemenea şi ceialalţi marinimoşi dăruitori,
fiiq al comitatului Ilunedorei dl D r. Aurel spre a se putea întoarce în patrie. Aceste primească mulţumitele poporului credincios.-
Vlad, deschizendu-’şi cancelaria adv. la Deva. epistole descriu amăgirea emigraţilor în colo Un parochian,
Cel mai capacitat şi diligent elev al facul rile cele mai negre, precum şi desnădejdea
tăţii de drept dela universitatea din Pesta, lor, că şi-au lăsat locul din patrie, deşi cu Boale de animale în comitatul Cojocnei.
recunoscut de atare şi de şoViniştii săi pro vieaţă grea, dar’ sigură. Epistolele acestea După o arătare făcută la ministerul de agri
fesori dela numita universitate, şi-a depus prim-pretorele le-a tipărit în mii de exem cultură, o mulţime de comune din comitatul
toate examenele şi rigoroasele cu succes plare şi le-a împărţit între poporaţiunea cer Cojocnei sunt bântuite de boale între animale.
eminent. Era capul tinerilor români dela cului său. Din ele se pare că ar vorbi în Astfel în comunele Apahida, Borşa, Bodocut,
Pesta atât ca naţionalist, cât şi ca student, suşi cel dus cu cei rămaşi acasă, şi i-ar în Rediu, Şopter bântue turbatul cânilor, în Bon-
Român verde şi om de ştiinţă, caracter firm, demna a nu să duce şi ei. Notarii au primit ţida Bothaza, ,Toţhaza, Teure rîia, în Comlăud
acestea îl caracterisează pe vrednicul nepot poruncă a nu mai da nimănui paşaport, până orbalţul rîmătorilor, ear’ în Huedin, Bedeciu/
al lui George Bariţiu. nu va declara la protocol, cum-că are cu Dretea, Sâncraiu, Nadăşa-română, Stana, Fene-
Mândri suntem noi de dînsul, cari i-am noştinţă despre cuprinsul acestor epistole şulung Feneşul-săsesc, Bodocut, Borşa Ghiurfa-
fost colegi şi mândră poate fi Orăştia, că de admoniare. lău, Milaş, Sânpetru, Şopter, Gârbăul-unguresc,
i-a. dat neamului nostru un fiiu aşa distins şi Batoş, Teaca, Sântandreş, etc., bântue ciuma
mult promiţător. — fi.— Pe linia ferată Simeria—Petroşeni, unde rîmătorilor.
să folosesc tot hodorogitele cupee vechi, cu
Preţul hârtiei, urcat • abia Ia începutul uşi în laturi, — poaţe că în curând vor fi Concert împreunat ca dans se va aran-
anului cu lQ°/0 ţaţă de trecut, urcă de nou. introduse cupee nouă, căci s’a înaintat dela gia Duminecă în 30 Septemvrie st. n. 1900
Frabicile mai află că nu o mai pot fabrica comitat rugare în acest înţeles la ministrul în sala dlui F. Segesvâri din Hondol, în fa
cu preţurile vechi, căci materiile din cari o de comunicaţiune. vorul bisericilor gr.-or. din Hondol şi Certeş.
pregătesc surit prea scumpe şi hârtie şe Programul constă din 7 puncte de cor.
cere multă. Din Bobâlna ni-se scriu următoarele: 1 punct solo tenor şi o declamaţie: „Rada*
Dle Redactor! Cu bucurie vin a vă aduce de Coşbuc, declamată prin d-şoara Graţiela
- - Conoert-Teatru în Sebeş. Reuniunea la cunoştinţă o faptă bună săvîrşită pentru Gabor.
meseriaşilor din Sebeş „Andreiana" arangează biserica noastră gr.-or. de tinerul nostru
din incidentul sfinţirii bisericii renovate din preot Petru Lula cum şi de alţi câţiva cre Del?, fraţii din Bucovina. La gimnasiul
Sebeş, un jconcert-teatru Duminecă în 10/23 dincioşi şi locuitori de aici. . superior gri-or. din Suceava (Bucovina) au
Septemvrie a. c. în sala cea mărea hotelului avut înscrierile la începutul anului şcolar cu
Fiind adecă biserica noas ră gr.-or. în ,
„La leul de aur". Venitul curat e destinat în rent următorul resultat : cl. I. (despărţământul
stare cam stricată,. îndeosebi turnul şi legă
favorul „Fondului pentru ajutorarea vădu român) 80; cl. I. (desp. germân) 70; cl. II.
tura Iui de trupul bisericii,, tinerul nostru
velor şi orfanelor meseriaşilor din Sebeş şi jur". r. 53; cl. II. g. 50; cl. III. r. 50; cl. III. gi
preot Petru Dula a dat din al seu frumoasa
Producţia Să deschide prin un cuvânt 36; cl. IV. r. 36; cl. IV. g. 30; cl. V. 51;
sumă de 4.00 Coroane, cari să se întrebuin
pcasional la desyălirea drapelului „Andreia- cl. VI. 51; cl. VII. 50 şi cl. VIII. 30; deci
ţeze pentru repararea bisericii; prea stimata
nei" 2 puncte cor, o declamaţie, ear’ cor, a la un loc 587 elevi publici, dintre cari jo o
Doamnă AnaAdam ovici, nouă locuitoare a
doua declamaţie şi încheie tot corul. Să Români. Afară de aceştia mai are institutul
comunei noastre dela preluarea marei moşii
joacă apoi piesa teatrală „Sărăcie lucie" de 56 privatişti şi privatiste.
alui Velicska, a dăruit pentru acelaşi scop
I. Vulcan prin persoanele: Petru Ursu, Saveta
100 Coroane, mai departe credincioşii Dom
Mogâ, Petru Muntean, Simion Androne,
nului Filip Filip 1 cor., Ioan Iancu, preot
Petru Opincar şi Ioan Reltea. ; , _ e i E-N OU
gr.»cat. 1 cor., Petru Iancu, preot - gr.-cat;- 1
După producţie: Dans.
cor., Nicolae Baba 40 fii., Dumitru Neagoe ÎN L U M E A M A R E ?
2 cor., Roza Vilcek 1 Cor., Iacob Vilcek 2
Vedenie fioroasă. In Zolyom-Radvâny
cor., Iulia Biber 1 cor., N. Farcas 1 cor., L.
menageria lui Ioan Ollott făcea producţii Cearta între Bomânia şi Bulgaria îşi
Isac 1 cor., N. KcSrmdczi 40 fii., G. Rein-
înaintea publicului. îmblânzitorul se producea perde tot măi mult din ascuţişul seu. Gu
thaler 1 cor. De tot 512 Cor. 80 fii.. pentru
zilnic cu dihaniile. Intr’o zi însă întrând în vernul bulgar a pornit cercetare judecăto
repararea bisericii. S’a mai, făcut şi ceva.
căsulia urşilor spre a face cu ei producţîunile rească contra capului mişcării tâlhăreşti a?”
repartiţie, s’a dat ajutor de lucru de cătră.
obicinuite, fiefele sălbatice s’au repezit asupra comitetului revoluţionar, Sarafoff. Dar’ „Na
credincioşi, şi azi cu ajutorul lui D-zeu, din
Irii şi Tău sfâşiat în bucăţii Păzitorii văzând poleon cel mare" al Bulgarilor (cum l’a numit
biserica slabă CC o aveam cu turn ce acuşi
pHmejdia au alergat să scape pe nenorocitul, o foaie bulgară neroadă pe acest criminal),,
era să se strice şi ruineze de tot, — .azi
an puşcat în urşi,'dintre cari unii! a căzut se lapâdă de crimele ce a pus la cale. Bun e ,
avem biserica frumos reparată, nou văruită
mort, ear' ceialalţi s’au retras, dar’ era prea D-zeu, dar’ îşi va perde urma, văzendu-se strîm-
pe din lăuntru şi pe din afară, legată nou
târziii. îmblânzitorul era Sfâşiat mort. Pu torat de dovezile descoperite şi judecătoria
şi bine cil fer şi cu coperişul azi întreg bun.
blicul s’a depărtat încremenit de fioroasa fiind silită să-’l ia Ia răspăr. Voci cari cer
Reparaţia ni-a făcut-o harnicul măestru încă răsboiul se mai aud, dar’ mare lucru
vedenie. ' •
român dela Orăştie dl Petru Maier, tot cU ar . fi să se întoarcă treburile pe calea--asta.
Măsură contra emigrărilor.. ^Ziarele lucrători români, primihd 350 fl. (700 cor.) Au păşit ta mijloc puterile europene stropind
anunţă uti mijloc iscusit întrebuinţat de pentru lucrul seu. r‘ . niţel capul bulgăresc, cat să se desmetecească
pritn-pretorul cercului Hust contra emigrări Dar’ despţe tinărul nostru: preot, încă. din nebuniile ce-’l apucaseră. ■ ■- ■> -
lor la America, cari mai ales în Ungaria de un cuvânt: aflând că biserica are o datorie, PrirpiQele..Perdinandfpl Bulgariei, despre
sus an cuţainsim» teren foarte mare în po- de 100 Cor. contrasă dela bancă pentru care încă 3 ;i?şit ,1a iveală* că ajută cu bani1
pulaţiune. Dovedindu-se că- toate mijloacele'; trebuinţe în trecut, d-sa, ca să nţt-’şi maţ,, comitetul ucigaşului .Saţafoffv — fiind -măi. ;;
de? a. împedeca emigrările, chiar şi cu puterea ştie biserica îngreunată şi .cu. această da.torie, săpţărpâna. trecută prin, Viena, a Cerut M. S-ir
sunt fără nici un folos, el s’a apucat a arăta : a scos biserica si din această ‘sarcină, luân- împăratului, noştrş şăţT primeaşcilas o- vorbă, ;
