Page 3 - Bunul_Econom_1900_37
P. 3
Nr. 37 BUNUL ECONOM Pag. 3
pivniţi umede, neaerisate. Trebue dar’ Statorirea tim pului de cules. cirea nu mai dă nainte): ne hotărîm
ca teascul şi uneltele şi vasele ce le Culesul îl începem de regulă atunci, pentru cules, — de cumva numai nu
folosim la stors, să le cercetăm acum când strugurii sunt îndeplin copţi; voim să pregătim vin de desert sau
earăşi cu de-amănuntul pe fiecare, şi asupra statoririi zilelor de cules, are să avem struguri răscopţi.
părţile înflorite se le frecăm bine cu deci mare înrîurire aceea, că ce timp Să bucură fiecare stăpân dacă
peria cea aspră, apoi spălându-le repeţit a umblat pentru vii. In vremi noroase strugurii îi sunt frumoşi, şi ajutaţi de
cu apă, se le ţinem de cu vreme cu şi reci, strugurii nu-’s destul de dulci timp, să coc bine, căci atunci, dacă
rate pentru culesul anului acestuia. la capătul lui Septemvrie, şi trebue să viia a fost bine lucrată şi potrivit
amânăm culesul 1, ba şi 2 săptămâni, gunoită, poate avea mult vin bun.
II. CULESUL. pe când de-au fost zile călduroase, Dar’ ce să facem dacă ne apucă
Coacerea strugurilor. culegem în zilele din urmă a lui Sep vremile reci şi neguroase de toamnă,
temvrie ori în întâiele a lui Octomvrie. şi strugurii subţiri la coaje, mai ales
După-ce strugurii înfloresc, încep
se se lormeze boabele, şi pe lângă Că strugurii sunt copţi deajuns, cei albi dulci (graşi) încep a înflori a
timp priincios, cu destulă ploaie şi se cunoaşte mai fără greş pe aceea, putrezi? Văzând aceasta, nu trebue să
căldură, spre bucuria stăpânului, boa că condeie ciorchinelor dau a înegri, mai prelungim terminul cu culesul, căci
bele se îndulcesc tot mai tare şi în si boabele sunt dulci bine. Statorindu- zi de zi ni-se vor împuţina strugurii şi
i
luni cu zile frumoase, colea pe la să că strugurii îs . copţi, acolo unde mustul lor, şi în vremuri reci nici nu
sfîrşitul lui Septemvrie sau începutul sunt mai multe vii, comuna statoreşte să mai îndulcesc. Trebue în astfel de
lui. Octomvrie, strugurii sunt copţi zilele de cules, şi de regulă nainte de cas să ne hotărîm, că, deşi în nădejdea
de tot. acele zile nu e iertat a culege. Sunt unui vin mai slăbuţ, să facem culesul!
Strugurul la începutul desvoltării însă şi unele abateri, când anumite (Va urma.)
sale e de gust foarte acru; gustul lui soiuri timpurii sau struguri singuratici M e s e r i i
zăhăros, dulce, nici nu se poate simţi; cari putrezesc, e bine se fie culeşi
mai târziu în locul acrimei, se îndul înainte, şi pentru asta comuna poate Ajutor meseriaşilor.
ceşte mereu, pe urmă boabele se în să şi dee îngăduinţă ca se nu sufere Acum două săptămâni, «Asociaţiu-
moaie, devin străvezii, îngălbenesc, şi pagubă cei cu strugurii respecţivi. Dâr’ nea Naţională Aradană« ţinând şedinţă,
capătă faţă roşie deschisă, sau, vânătă sunt şi astfel de soiuri, cari să coc mai a votat mai multe stipendii şi ajutoare
închisă, şi atunci putem zice că stru târziu cu 8— 10 zile, pe aceia îi lăsăm la elevi de meserii, şi anume: 200 co
gurii sunt copţi. pe viţă, şi numai după coacerea lor roane lui G. Nichin din Arad, şi 120
Pentru îndulcirea această a stru deplină îi culegem.,,, cor. lui S. Domocoş din Măderat, amân
doi elevi ai şcoalei de meserii din Arad,
gurilor, sunt lipsă de zile calde, — dar’ In Tokai-Hegyalja, Ruszt şi Miniş,
câte 100 cor. la două calfe: unul mă-
trebue se ştim că zăharul îl formează unde pregătesc din struguri şi vin „de
în strugure cele 5 — 6 foi de de-asupra desert", pe lângă timp foarte cald, abia sar şi altul măcelar, ca să meargă la
lui, şi de aceea fa c foarte mare gre- se face culesul pe la începutul lui Noem- Viena şi Praga să se desăvîrşească
şalâ aceia cari rup foile din ju ru l vrie, de regulă la capătul lui Octomvrie. acolo şi mai bine în meseriile lor; la
alţi 2 elevi intraţi la meserii, câte 50
strugurelui, gândind că prin asta stru Pe atunci strugurii să zbârcesc, mustul
cor. şi 120 cor. unui elev la şcoala co
gurele dat pe copt, se va coace mai lor să îngroaşă. Din astfel de struguri
mercială.
bine de arşiţa soarelui, decât cel înve sbâciţi pe viţă, să face nobila beutură
lit în frunze. Dacă rupem foile, stru zisă,, vin de deşert". Ear’ pentru vre-o 6 ajutoare nu
s’au înaintat fugări de nimenea, aşa
gurele numai se mai îngroaşe în must, Dar’ la statorirea timpului de
dar’ zăhar nu se mai formează în. el. cules, ne putem îndrepta mai bine că comitetul Asociaţiunii n’a avut cui
Nimic nu arată mai bine însemnătatea după următoarele: Culegem de pe viţe le da. »Tribuna Poporului« o explică
foilor pentru coacerea- strugurelui şi îndepărtate unele de altele, câte un aceasta ca o aplicare rea'a oamenilor
noştri şi a tinerilor, de a se face tot
formarea zăharului, ba chiar . .neapărata strugure, fără alegere; pe aceştia îi
»domni« nu măestri, dar’ noi credem
lor trebuinţă, ca însăşi boala „peronos- zdrobim în un blid şi mustul lor îl
mai vîrtos că pentru aceea n’au sosit
pora", contra căreia dacă nu ne apă strecurăm prin o cârpă curată într’alt
rugări de-ajuns, căci până de vre-o
rem la vreme, foile viiei să potop, se blid. Mustul dobândit astfel, îl măsurăm
doi-trei ani Asociaţiunea Naţ. Aradană,
uscă, ear’ fără acelea strugurii riu se cu măsurătorul de must (pe care îl
a lucrat aşa de fără sgoiiiot ce a lu
formează şi roada e nimicită. Tocmai vom descrie mai apoi). Măsura ee
crat, că abia i-se auzia de veste, şi
pentru aceea, ca se se păstreze, foile ni-o arată măsurătorul, ni-o însemnăm.
mulţi învăţăcei de meserii lipsiţi, nu-’i
viiei întregi, trebue ca încă mai nainte Peste 4— 5 zile facem o probă nouă. A ~
prea ştiu de veste. Ii vor şti însă în
de a se . ivi peronospora, înainte ' de Dacă vedem că conţinutul de zăhar s’a
viitor şi ea va avea cui împărţi.
înflorirea viiei", să stropim viia Cu o apă urcat mult (la a doua măsurare) faţă de
Dar’ fiindcă. la mulţi părinţi ro
în care' am' topit Vioo (unu a suta: la' o cea de mai nainte, şi vremea încă
mâni să prea potrivesc cuvinte ce acest
sută de litre de apă, un kilo) pieatră îngăduie, mai aşteptăm câteva zile, şi
ziar le scrie. într’up articol din acest
venetă şi var stins, şi asta peste vară, facem nouă probă. Dacă coada cior
prilegiu, vom reproduce în nr. -viitor.
să o repetăm , de 2— 3 . ori, punând, chinei s’a înlemnit,. când îndulcirea nu
acum , câte 2 percente din materiile mai poate- spori, -sau dacă între cele 2
Şcoala specială i. r. pentru pre
numite; căci prin asta să susţine pute probe din ^urmă măsurătorul nu ne-a lucrarea lemnului în Câmpulung pu
rea hrănitoare a prea trebuincioaselor foi. arătat mare deosebire (semn că îndul blică raportul pentru anul 1899/900 din care
