Page 7 - Bunul_Econom_1901_12
P. 7

Ni.  12                     -    '   )             B U N U L  E C O N O M                                             Pag,  7

           Regele  Angliei,  împreună  cu         fapt  cu  date  statistice.  La  numărarea  diecesană  din  Sibiiu,  dela  Tipografia
      Regina,  vor  visita  pe  M.  S.  împeratul   dela  finea  anului  s’a  aflat,  că  în  Bu­  A.  Mureşianu  şi  dela  librârio  N.  I.
      Francisc  Iosif  Ia  Yiena,  îndată  după  dapesta  sunt  şf05  mii  Jid a n i şi  n uma i  Circu  în  Braşov.
      sfîrsirea  doliului  mare,  în  care  se  află   320  mi i  c r e ş t i n i .    In  suma  aceasta
      •Curtea  Angliei.  Este  posibil,  zic  foi  din   din  urmă  se  cuprinde  şi  un  mare  nu­
      România  -—  că  atunci  Regele  Eduard     măr  de  Slovaci,  Şerbi,  Germani  şi  alte        C om itetul  de  re d a cţie :
      se  viziteze  la  Sinaia  ori  la  Bucureşti  şi   naţionalităţi.  Prin  urmare,  puţini  Unguri,   Preşedinte:  7>/\  loari  Mihti.
      pe  Regele  României.                       mulţi  Jidani  în  Pesta !                      Membrii:  D r. St.  E rd el//if  lo a n  M ih aiu
                                                                                             D a n iil  D a v id   f i   C onstantin   B a ie u .
           Studenţi  francezi  în  Seliste.            O  foae  rusească  despre  sol­
                                           ’ "
                    >
      Din  Silişte  i-se  scrie  „T.  Român":  Re­  daţii  germani.  Ziarului  rusesc  »Ne-      Proprietar - editor:  IoAN  M ihaiu
      numitul  profesor  dela  „Şcoala  limbilor   de!ja«  i-se  scrie  din  China  multe  şi  de
                                                                                                  Redactor  respons.  IdAN  M oţa
      orientale"  din  Paris,  dl  Pi cot,  de  vr’o   toate  despre  purtarea  soldaţilor  pe care
      trei  ani  încoace  trimite,  pe  elevii  săi,   o  arată  ca  de  tot  brutală.  Cum  e  put-
      -cari  ’voesc  să  se  perfecţioneze  în  limba   tarea  cazacilor  nu  spună,  dar’  despre    Un  învetâcel
      română,  la  noi,  la  Sălişte.  In  anul   aceea  a  muschetirilor  prusiani  ştie  să                        î
      acesta  au  sosit  doi  d-ni  studenţi:  Mau-   istorisească  următoarele  lucruri  de  ne­  în  etate  de  13— 14  ani,  se  caută  pen­
      rici  Mouchpte  şi  Guillaume  Ee  Boterf,   crezut :                                  tru  Institutul  Tipografic  „Ideal“  din
      cari  o  se  petreacă  aici  vr’o  3— 4  luni.   »I)acâ  soldatul  german  are  lipsă  de  Haţeg.  Cei-ce  afară  de  limba  maternă
      Pentru  repedea  perfecţionare  în  limba   bani,  el  merge  la  un  Chinez  bogat  şi-l   mai  cunosc  şi  limbile  maghiară  şi  ger­
      noastră  ambii  domni  studenţi  asistă  zi  jefueşte.  Pe  cel-ce  îndrăsneşte  a i-se îm­  mană,  vor  fi  preferiţi.
      -de  zi  la  orele  de  limba  română  dela   potrivi,  îl  omoară  îndată.  Dacă  fiii  lui
      şcoala  noastră  şi  .convin  în  societatea   Marte  au  poftă  de  petrecere,  adună  o
      de  aici.  în  care  sunt  primiţi  cu  ama­  ceată  de  Chinezi,  îi  pun  în  rend,  apoi                 Român,  se  primeşte
      bilitate  şi  se  face  tot  posibilul,  ca  plă­  îi  străpung  cu  baionetele.  Felul  cel mai   Un învetâcel numai  decât  în  sa­
      cuţii  oaspeţi  pe  lângă  perfecţionarea   obicinuit  de  pedepsire,  este că Germanii   lonul  de  tuns  şi  ras  al  subscrisului
      d-nialor  în  limba  noastră,  se  ducă     iau  câte  doi  Chinezi  şi-i  lovesc  cu capul
      tot-odată  şi  cele  mai  bune  impresiuni   unul  într’altul  până-ce  cad  morţi  la  pă­                 friseur  în  Orăştie,
      dela  noi.                                  mânt.  Pe  fetele  frumoase  chineze  la îm­
                                                  part  între  sine.  Toate  aceste  brutalităţi
                                                  pe  cari  soldaţii  germani  le  fac  faţă  de
           E   în deobşte cunoscut atât în  patrie                                                      Cucuruz  admirabil
      cât  şi  în  afară,  că  seminţele  economice  şi   Chinezi)  sutîtf TeSultatul  unei  tratări  ca­
      de  grădină  ale  lui  Mauthner  se  liferează  pe   racteristice.  Soldaţii  germani  se  poartă
      de  trei  ori  atâtea  ca  alte  semenţe.  Indeoseb   şi  ei  între  ei  cât se poate de fără cruţare.  se  află  de  vânzare  la  loan  Martin  în
      excelente  sunt  sămenţcle  impregnate  de  napi                                       Binţinţi  precum  şi  în  Orăştie.  (Pentru
      ale  acestei  firtne,  prov£zuîe  ca  marcă  cu  o
                                                                                             Orăştie,  a  se  întreba  la  tipografia  „Mi-
      stea,  care  nu  e  a  să  confunda  cu  alte  maree
                                                                                             nerva“.)
      asemănătoare  şi  totuşi  neconţinend  semenţe      B i b 1 i o g r a f i  e.
      de  napi  impregnate.  Sămânţele  lui  Mauthner                                             Cucuruzul,  cultivat  în  hotarul  Bin-
      sunt  de  un  preţ  neîntrecute  şi  economii  fac                                     ţinţului  e  într’adevăr  foarte  bine  reu­
      foarte  bine  dacă  îşi  procură  sămânţele  dela   O  nouă  carte  de  'contabilitate.   şit,  şi  dă  mult  mai  mult  ca  cucuruzul
      E.  Mauthner  (Budapesta).                  A  eşit  de  sub  tipar  broşura  „Introdu­  nostru  obicinuit!
                                          3—8     cere  în  contabilitatea  şi  contabilitatea
                                                                                                1  ferdelă  (de  20  litri),  cu  1  fl.  10 cr.
                                                  în  partidă  simplă1'  de  I.  C.  Panţu,  pro-
           Armata  comună după  naţio­            la  şcoala  comercială  superioară  din
      nalităţi.  Sunt  interesante  următoarele   Braşov.  Cartea  aceasta,  scrisă  într’un
              J
      •date  statistice  cari  arată  numărul  arma­  limbagiu  cât  se  poate  mai  uşor,  este
      tei  comune  după  naţionalităţi  :  Slovaci   menită  a  lăţi  cunoştinţele  de  contabili­        A   V   I  S t
      cunt  430.000;  Germani  127.000;  Un­      tate  la  poporul  nostru.  Purcezend  din   ..   In  prăvălia  de  specerie,  ferărie,
      guri  120 000;  Români  48.000  şi  Italieni   mici  exemple  practice  autorul  stabi­  porcelan  şi  coloniale  a  subscrisului  se
      14 000.  Dintre  Slavi  174.000 sunt  Cehi,   leşte  regulele  de  lipsă  şi  principiile  con­  primeşte
      76.000  Poloni,  75.000  Ruteni,  75.000    tabilităţii,  făcând  un  curs  complect  al       un  învetâcel.
      Croaţi  şi  Şerbi  şi  28,000  Slovaci.   Va   acestei  ştiinţe,  astfel  că  ori  cine  are
      se  zică  numărul  Slavilor  în  armata  co­  interes  se  poate  iniţia  cu  uşurinţă  în   care  să  aibă  etatea  dela  14  ani  în  sus.
      mună  austro-ungară  întrece  cu  21.000    contabilitate.  Recomandam  această  carte   Sunt  preferiţi  tinerii,  cari  au  absolvat
                                                                                             clase  gimnasiale,  reale  ori  comerciale
      numărul  tuturor  celorlalte  naţionalităţi   cu  deosebire   învăţătorilor,   preoţilor,
                                                                                             şi  posed  atât  în  scriere  cât  şi  cetire
      laolaltă.  Cehii  singuri  sunt  cu  54.000   comercianţilor  precum  şi  tuturora,  cari
                                                                                             pe  lângă  limba  română  şi  pe  cea  m a­
      mai  mulţi,  decât  Maghiarii.              stau  în  legături  cu  băncile  noastre.
                                                                                             g h i a r ă  şi  g e r ma n ă .
                                                  Cartea,se  extinde  pe  14  coaie  de  ti­
                                                                                                 Cei  cari  voesc,  să se  ofere  la  ’
           Câţi  Jidani  sunt  în  Bpesta.        par 8° mare  I— VIII-j-213  pagine.  Preţul
      S ’a  zis  în  nenumărate  rînduri,  că  Buda­  este  2  coroane  -(-  portul  poştal  20  b.          loan  Cutean,
      pesta,  e jidovită.  Acum  s’a  dovedit acest  Se  poate  procura  dela  librăria  archi-          comerciant  în  Brad  (Hunyad  m.)
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12