Page 1 - Bunul_Econom_1901_16
P. 1

Anul  II                                       Orăştie,  14/27  Aprilie  ig o i                                     Nr.  16















                       A B O N A M E N T E :        ll               O R G A N U L              j|             I N S E R Ţ I U N I :
                                                   •
           Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  ]j   „Reuniunii  econom ice  în  O răştie"   11  se  socotesc  după  tarifă,  cu  pr e ţ ur i  moderate,
                    Pentru  R o m â n i a  15  franci.   I|   Apare  în fiecare  Sămbătă        i j   Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                      buşeul  în  România  şi-au ajuns  marginea,   să  locuiască  în  bordeiu  şi  să  profeseze
                   Organisaţiuni economice            căci  parte  România  îşi  are  oamenii  sei  t  ştiinţa  şi  educaţiunea  într’o  hurubă,  ce

                                                      proprii,  poate  peste  trebuinţele  ei  reale   stă  în  fie care  moment  să  se  dârîme pe
                              şi
              şeoale  profesionale.                   şi  se  plânge  de  un  proletariat  intelec­  el,  şi  să  nu  poată  eşi  din curtea şcoalei
                                                      tual  solicitator  de  slujbe  şi  parte  bud­  de  glod  şi  noroiu.  Instituirea  unei mese
                                                      getul  ei  nu-i  mai  permite de a mai clădi  gratuite  Cu  mâncare  caldă  odată  pe  zi,
                              IV.
                                                      şi  înfiinţa  şosele,  căi  ferate,  gimnasii,   poate  ar  fi  cea  mai  nimerită,  ar  satis­
               Scoale  profesionale  sunt  necesare   licee,  spitale  rurale,  farmacii  etc.,  unde   face  şi  fisicului  şi  nu  ar  degagia  nici
          şi  pentru  combaterea  prea  multei  aglo-   între  alţi  mulţi  solicitatori,  se  puteau   pe  tînâr  şi  familie  de  ori-ce  grije  de
          meraţiuni  la  învăţământul  superior, când   strecura  şi  ai  noştri.   Aceste  slujbe  şi   viitor  şi  ar  oţeli  numai  aptitudinea  şi
          debuşeul  şi  cererea  lipseşte,  şi  în  legă­  debuşeuri  pentru  Ardeleni  au  încetat   energia  proprie.   Cestiunea  cuartirelor
          tură  cu  el  a  absentismului.  Pentru  stu­  pe  zeci  de  ani,  dacă  nu  pentru  tot­  s’ar  putea  regula  şi  altfel,  fără  de  in­
          diile  superioare  şi  umanitare,  posturile,   deauna.                                 ternate.
          ce'  sunt  accesibile  tinerilor  noştri  după   Şi  apoi  câţi  tineri  de  ai  noştri,     Chiar  şi  cercurile  diriguitoare  ale
          mântuirea  studiilor,  fie  chiar  cu  cel mai   plini  de  ilusiuni  şi  speranţe  amăgitoare,   instituţiunilor  noastre  fundaţionale,  vor
          bun  succes,  sunt  restrînse:  medic,  ad­  nu  s’au  dus  în străinătate la studii  înalte   trebui  să-şi  dea  bine  seama  la  conferi­
          vocat,  preot,  învăţător,  notar,  primar  şi   fără  de  mijloacele  necesare,  şi  s’au  nefe­  rea  de  sti pendii,  cui  şi  pentru-ce  anu­
          pe  la  cele  bănci.  Dacă  după  multă  stă­  ricit  acolo,  ruinându-şi  sănătatea  şi  su-   mite  scopuri  şi  specialităţi  dau  densele
          ruinţă  şi  aşteptare  unul  sau  altul  se  ră­  cumbând  miseriei  şi  suferinţelor  de tot   stipendiile,  şi  dacă  cu  formarea  de  ju­
          tăceşte  printre  funcţionarii  publici  ai   felul,  în  floarea  vieţii?!   Pe  lângă  sur-   decători  pentru  Secuime  şi  Slovăcime
          statului  şi  administrativi,  el  arare-ori  o   menagiul  intelectuahdnaniţia  fisică a fost,   şi  de  profesori  şi  ingineri  pentru  Ro­
          <Iuce  departe,  arare-ori  face carieră, căci   care  ori  i-a  copleşit,  ori  i-a  repus.  mânia  şi  Macedonia,  etc.  îşi  ating  sco­
          dacă  ţine  la  neamul  şi  limba  sa  este      Acestora  şi  multor  altora  li-s’ar  fi   pul  ori  ba?   Apoi  dacă  în  loc  de  a
          proscris,  este  în  curând  permutat  »în   adus,  lor  şi  familiilor  lor,  mult  mai bun   forma  oameni  cu  pretenţiuni  mari  în
          interesul  serviciului»,  aruncat  dintr’un   ajutor,  dacă  după  absolvirea  a 2— 3— 4   societate,  pe  cari  ei  în  urmă  nu  le  pot
          colţ  în  altul  al  ţării,  desgustat  şi demo-   cl.  gimnasiale  ori  reale,  ei  se  întorceau   satisface  nici-odată,  nu  ar  fi  oare  mai
          netisat,  şi-şi  termină  cariera  acolo, unde   acasă  la  vatra  părintească,  unde  cu cu­  nimerit  de a  încuragia  acele  profesiuni,
          cei  din  alte  neamuri  de ordinar o încep.  noştinţele  câştigate  pe  lângă  ceva stare   cari  sunt  mai  aproape de  trebuinţele po­
               Şi  apoi  câţi  părinţi  nu  s’au  ruinat   materială   independentă   dela   părinţi   porului ?!
          cu  studiile  universitare  ale  fiilor  lor,  şi   (Câţi  se  bucură  de-o  astfel  de  stare ?—    Aceste  cred,  că  nu  ar  putea fi mai
          din  oameni  cu  frumoasă  stare  materială   Corect.)  înmulţiau  rândurile  fruntaşilor   bine  îndreptate, decât  spre  acele  ramuri,
          independentă  au  ajuns  în  urmă  la  sapă   şi  conducătorilor  fireşti  ai  satelor şi  po­  unde  sunt  în  contact  direct şi nemijlocit
          de  lemn,  chiar  şi  în  caşuri  când  fiii lor   porului,  şi  multe  mici  şi  mari  afaceri ar   cu  poporul  nostru:  medicina,  semina-
          au  fost  silitori  şi  şi-au  făcut  deplin  da­  fi  putut  fi  iniţiate  de  ei.  De  aceea  noi   riile  preoţeşti,  preparandiile,  apoi  pen­
          toria.  După  terminarea  studiilor  câte   nu  vedem  un  prea  mare  progres  şi  fe­  tru  cestiunile  economice  şi  în  vederea
          speranţe  şi  ilusiuni  deşerte  ale  fiilor  şi   ricire  nici  în  înfiinţarea  de  alte  noue   de  a  pregăti  buni  profesori  şi  măestri
         întregei  familii,  căci  fiul fără protecţiune   licee  şi  gimnasii,  —   când  debuşeul  fi­  pentru  şcoalele  profesionale.   Cu  alte
         şi  fără  mijloace  de  a  practica  cu  anii   resc  lipseşte,  şi  cel-ce  este  actualmente,   cuvinte  conferirea  stipendiilor să  meargă
         cu  banii  săi  proprii,  nu găsia aplicaţiune   se  restrînge  pe  zi  ce trece tot  mai mult   paralel  cu  organisaţiunile  noastre  so­
         şi  o  posiţie  convenabilă  în  patrie, şi de­  simţitor  —   şi  nu  vedem  o  scăpare  nici   ciale.  Şi  nu  aceea  se  ne  reţină,  că  am
         parte  de-a  fi  el  un  ajutor  familiei,  era   în  dotarea  gimnasiilor  noastre  actuale   fi  fost  totdeauna  lipsiţi  de  şeoale  pro­
         în  realitate  un  om  declasat,  care  nu-si   cu  internate  gratuite  ori  semigratuite.   fesionale  şi  că  ar  fi  aşa  de  greu de a le
         mai  găsia  locul  şi  rostul  seu,  nici  între   O  înlesnire  individuală  pentru  tineri  şi   înfiinţa  şi  susţinea,  ca  de  ex.  un  gim-
         săteni  şi  nici  între  »domni«  —   şi  nu-i   familie  va  fi,  dar’  nu  un  progres  pentru   nasiu,  o  şcoală reală  etc.  Cele mai multe
         românea  alta,  dacât  calea  pribegiei  şi   popor  şi  naţiune.  Se  nu  ajungă lucrurile   şeoale  profesionale  inferioare  ar  putea
         emigraţiunea.  De  aci  apoi  emigrarea  în   şi  la  noi  ca  în  şcoalele  normale  (peda­  fi  înfiinţate  în  vederea  rentabilităţii,  ca
         massă  a  elementelor  noastre  culte  în   gogii)  din  România,  de-a  creşte şi  forma   după  câţiva ani  de  funcţionare să ajungă
         România,  alăturea  cu  servitorimea  şi    pe  învăţătorul  dela  sate  în  internat  cu   a-şi  suporta  însele  spesele de întreţinere.
         braţele  disponibile  de  muncă.            baiă,  calorifere  şi  lumină  electrică,  ca
              Dar’  acum  şi  emigraţiunea  şi  de­  după  absolvire,  ca  învăţător,  să  fie  silit
   1   2   3   4   5   6