Page 2 - Bunul_Econom_1901_16
P. 2

Pag-  2                                             B U N U L  ECONOM                                                 Nr,  16

                                                      Morcovii  se  scot  pe  la  sfirşitul  lui   lor  rachiu  cu  feriile,  nu  coc  colaci  din
                A g r i c u l t u r a            Oetomvrie,  de  pe un  hectar  250  —-  300   galete  de  grâu  şi  nu  taie  câte  o  oaie
                                                 măji  metrice.  Cu  chipul  acesta  se  ago­  şi  mai  multe  galiţe?  Astfel  că  numai

       :  « r   ‘   DouS  recolte  (roade).      niseşte  pe  sama  vitelor  mult  nutreţ    cheltuelile  de  felul  acesta  se  ridică  la
                                                 pentru  iarnă,  şi  pământul  nu  remâne    mai  multe  zeci  de  floreni,  fără  a  mai
           Pe  când  a  treia  parte  a  agrilor
                                                 prea  slăbit  prin  modul  acesta  de cultură.  calcula  chekuelele neapărat trebuincioase
      noştri  remâne  an  de  an  ogor,  care  nu
                                                                                             pentru :  copârşeu,  plata  preotului,  ş.  a.,
      aduce  aproape  nici  un  folos,  în  unele
                                                                                             cum  şi  cheltuelile,  adesea  foarte  mari,
      ţări  oamenii,  nu  numai  că  nu  vreau  se   Căuşele serăcirii micilor  agricultori.  şi  timpul  perdut  în  decursul  boalei,  şi
     mai  ştie  de  ogor,  ci  ei caută  cu  tot îna-
                                                                                             marea  perdere  prin  trecerea  din  viaţă
      dinsul  chip  şi  fel  se  iee  câte  două  re­                                        a  mortului,  perdere,  care  uneori  nu  se
     colte  în  acelaşi  an.  îndeosebi  agriculto­    Că  micii  agricultori  (plugari)  sca-   mai  poate  repara.  .  Şi  dacă  moartea
     rii  nemţi  fac  întrebuinţare  de  modul   pătă  pe  zi  ce  merge,  nime  nu  se  în-   te-ar  găsi  barem  pregătit!   Dar’  nici
     acesta  de  cultură.                        doeşte.  Şi  e  trist  şi  păgubitor,  că  clasa   poveste.  Pe  cei  mai  mulţi  caşurile  de
                                                 aceasta,  cea  mai  numeroasă  dintre  toate
           Intre  secara  de  toamnă,  s.  p.,  ei                                           moarte  îi  întimpină  fără  un  ban,  ade­
                                                 clasele  societăţii,  dă  mereu  îndărăt,  când
     samenă  morcovi  uriaşi  (Daucus  carotta).                                             sea  fără  bucate,  fără  nimic.   Pentru-ca
                                                 ea  ar  trebui  se  înainteze  neîntrerupt
     Spre  acest  sfîrşit  aleg  locurile  bine  în­                                         să  se  facă  destul  trebuinţelor  nu  e  alt
                                                 în  avere;  pentru-că  ea  dă  dările  cele
     grăşate  şi  dela  fire  cam  jilave,  pe  cari                                         mod  decât  împrumutarea,  fie  dela  cu­
                                                 mai  multe  în  bani  şi  de  sânge,  ea
     le  ară  afund  şi  secara  o  samenă  în                                               tare  cămătar,  fie  dela  bancă.  Câte-o
                                                 scoate  din  pământ  pânea  şi  materiile
     şiruri  rari.                                                                           îndatorire  de  felul  acesta  este  începu-;
                                                 pentru  locuinţă  şi  îmbrăcăminte  şi  peste
           Sămânţa  de  morcovi  amestecată      tot  ea  poartă  cele  mai  multe  şi  mai   tul  serăcirii  micului  plugar.
     cu  nesip  se  samenă  primăvara  de  tim­  grele  sarcini.  Dacă  plugărimea  va  scă-      Tot  aşa  nuntele  se  fac  cu  mari
     puriu  printre  secară,  împrăştiindu-o  cu   petâ  şi  pe  viitor,  ea  nu  va  mai  putea   cheltueli,  cari  adesea  trec  peste  pute­
     mâna.                                                                                   rile  celor-ce  le  fac.  Se  chiamă  zeci  si
                                                 se  birue  greutăţile,  şi  în  acest  cas  are
                                                                                             sute  de  oaspeţi,  cari  trebue  umpluţi
           După  secerat  secara  o  leagă  snopii   se  fie  rău  de  toţi,  de  mari  şi  mici,  de
     dar  nu  o  mai  clăesc,  pentru-că  morcovii   bogaţi  şi  săraci.                 ;   cu  mâncări  şi  beuturi,  şi  pe  deasupra
     de  sub  clăi  ar  peri.  Ear’  după  căratul    Cari  sunt  căuşele  sărăcirii  cres­  lăutari  câte  3 —4  zile.  Săracii  să  întrec
     secării  locul  se  grapă  şi  sapă  cu  maşi­  cânde  a  plugarilor?                   cu  bogaţii  în  cheltueli   fără  cap  şi
     na  de săpat.  Pe  urmă  se  răresc şi plivesc   Intre  aceste  în  locul  întâiu  este:   D-zeu:  haine  scumpe,  cârpe  de  mătasă,
     pe  unde  ar  fi  prea  deşi.  Dacă  secara   luxul  (fala  său  mândria),  care  odinioară   peptar  de  barşon  ş.  a.  Pe  urma  aces­
     ar  fi  prea  ţinut  în  loc  desvoltarea  mor­  era  aproape  necunoscut  de  poporul  să­  tor  petreceri  îndelungate  şi  costisitoare,
                                                                                             atât  părinţii  mirelui,  cât  şi  ai  miresei
     covilor,  înainte  de  săpat  se  preseră  la   tean,  ear’  acum  ucide  atât  pe  orăşeni
     hectar  ( l 3/4  juger)  câte  100  kg.  salitră   câf  şi  pe  săteni.                 de  obiceiu  se aleg  cu  datorii  după  cap.
     de  chili  şi  câte  250  kg.  acid  fosforic    Micii  : plugari  se  întrec  unii  cu      Dacă  s’ar  face  şi  cu  prilegiul  nun-
     (îngrăşeminte   chimice  sau  măestrite),   alţii  în  lux  cu  prilegiul  p o m e n ilo r   telor  numai  cele  neapărat  trebuincioase,
     cari  ajută  foarte  mult  desvoltarea  mor­  şi  o s p e ţe lo r .   Câţi  plugari  de  rînd   încunjurându-se  luxul,  negreşit  s’ar’  îm-
     covilor.                                    nu  cumpără  cu  prilegiul  îngropăciuni-   pedeca  în  mare  parte  şi  sărăcirea.


                 F O    I T '9  Ă                aur  şi  de  argint,  cu  flori  de  »nu  me   buzunarele  pardisiului  şi,  abia  învredni­
                                                 uita«  în  peatră albastră.  Faţa sa rumenă,   cind  pe  sărmana  fată  cu  o  privire
                                                 proaspătă,  obraznică,  era una dintre acele   scurtă  şi  nepăsătoare,  se  trânti  pe  jos,
              î n t â l n i r e a                mutre,  care,  după  cât  am  putut  băga        »Eşti  de  mult  aici ?«  începu  el,
                         de
                                                 de  seamă,  sunt  mai  totdeauna  nesufe­  urmând  a  privi  la  o  parte  clătinând
                IVAN  TURGHENIEF
                                                 rite  bărbaţilor,  dar’  care  din  nenoro­  piciorul  şi  căscând.
                       (Urmare)                  cire  plac  foarte  adeseori  femeilor.  Se   .  Fetiţa   nu   putu  să-’i   răspundă
          Eu  m’am  uitat  curios  din  ascun­   vedea  cât  de  colo  că  se  silea  se  dea   îndată.
     zişul  meu  la  el.  îmi  făcu  o  impresie   trăsurilor  sale  grosolane   o  expresie      »De  mult,  Victor  Alexandriei,  zise
     rea.  După  înfăţişarea  lui  părea  a  fi   dispreţuitoare  şi  plicitisită,  necontenit   ea  în  sfîrşit  cu  glas  slab.
     lacheul  blasat  al  vre unui  bogătaş  tîner.   clipea  din  ochii  săi  micuţi,  suri-lăpturii,   »A«!   El  îşi  scoase  căciuliţă,  îşi
     îmbrăcămintea lui  da  pe faţă pretenţia de   încreţia  fruntea,  strîmba gura,  căsca silit   netezi  cu  eleganţă  părul  seu  frezat,
     a  fi  de  gust  şi  de  o  elegantă  neîngri-   şi  cu  un  gest  elegant,  deşi  cam  neîn-   care  creştea  dela  . jumătatea  frunţii,  şi
     jire :  avea  un  pardesiu  alămiu,  de  bună   demânatec,  şi  netezia  perul  roşcovan,  privind  cu  demnitate  în  jur  îşi  acoperi
     samă  al  stăpânului  seu,  încheiat  până   şi  ţepos  de  pe  temple,  sau  îşi  sucea   cu  grije  capul  seu  preţios.  »A,  uitasem
     sus,  o  cravată  roşie  cu  horbot  liliachiu   fulgii  bălai  de  mustaţă,  cari  îi  mijeau   cu  totul.   De  altfel  a  şi  plouat.«   Şi,
     şi  o  căciuliţă  de  catifea  neagră,  cu   deasupra  buzei  sale   groase,   cu  un   căscând  din  nou:  »Sunt  aşa  de  ocupat,
     galoane  aurii,  trasă  pe  frunte.  Gulerul,  cuvânt:  se  plictisea  îngrozitor.  începu   că  nu  mă  pot  gândi  la  toate  şi  apoi
     elb  al  cămeşii  îi  sgăria  fără  milă  urechi­  se  se  plictisească  îndată  ce  zări  pe   mai  e  şi  boerul  supărăcios...  Mâne  ple­
     le  şi-i  tăia  obrajii,  ear’  mâneci le-i  scro­  tînăra  ţărancă  care-1  aştepta.  încet  şi   căm...»           '
     bite  ii  acopereau  pe jumătate  degetele-i   cu  paşi  mari  se  apropie  de  ea,  se  opri,   »Mâne?«  strigă  fata  aţintind  asu­
     strîmbe  şi  roşii,  împodobite  cu  inele  de  înalta  umerii,  vîrî  amândouă  mânile  în  pra  Iui  o  privire  speriată.
   1   2   3   4   5   6   7