Page 5 - Bunul_Econom_1901_16
P. 5

Nr.  16                                            BUNUL     ECONOM                        ___________  -             Pag.  5


                                                          Precum  se  vede,  coşniţele  mixte   merită  toată  încurajarea.   Au  fost  in-
                      S t u p ă r i t
                                                    sunt  de  mare  însemnătate  în  stupărit   struaţi  de  dl  C.  Baicu,  cu  care  împre­
                                                    şi  astfel  vrednice  de  a  se  face  încer­  ună  pot  fi  mulţumiţi  de  succesul  avut.
                      Coşniţele  mixte.
                                                    cări  cu  ele.                              Dacă  spesele  cu  aranjarea  în  sala  fru­
              Cetitorii  „Bun.  Econ."  ştiu,  că  cos­                                         moasă  dela  hotel  «Transilvania*,  n’ar
                                                         Mulţi  pun  adaus  la  partea  din  jos
        tiţele,  de  cari  aproape  toţi  stuparii  noş­  a  coşniţei  imobile.  Acest  adaus  însă  nu   fi  prea  mari  pentru  atari producţii,  pro­
        tri  se  folosesc, le-am  numit  imobile,  ear’   e  de  nici  un  folos,  din  contră  e  păgu­  ducţia,  cu  încassările  ce  a  avut,  avea şi
        cele  de  scândură  şi  înlăuntru  cu  rame   bitor;  pentru-că  aici  albinele  de  obiceiu   un  succes  material  mai  frumos
         le-am  numit  mobile.  Coşniţa  mixtă  are
                                                    fac  numai  faguri  de  trântori.  Prăsindu-
         o  parte  din  coşniţa  imobilă  şi  o  parte   se  cu  chipul  acesta mulţime  de  trântori,   Starea semănătorilor In Tară.
        -din  cea  mobilă,  adecă  ţine  mijlocul  în­                                                                             % ■
                                                    ei  mistue  foarte  multă  miere  şi,  de  sine   Deşi,  în  unele  regiuni,  vegetaţiunea  e în
         tre  aceste  două  feluri  de  coşniţe;  o   se  pricepe,  aceasta  e  în  dauna  stupului.   întârziere  din  causa  frigului,  ear’  pă­
         coşniţă  imobilă  se  poate  uşor  schimba
                                                    De  aceea  adausurile  trebue  puse  dea­   mântul  la  suprafaţă,  cu  toate   micile
        în  coşniţă  mixtă.   Anume:  coşniţa  de   supra  şi  nu  dedesupt.                    ploi  ce  căzură  in  ziua de  Paşti,  mai  are
        nuele  se  rătează  mai în sus  de  jumătate,          .......               li—u.      nevoe  de  umezire,  cu  vânturile  ce  am
        -şi  deasupra  ei  se  aşează  o  lâdiţă  cu
                                                                                                avut,  situaţiunea sămănăturilor  e  b u n ă ;
        :rame  mobile.  Coşniţele  imobile  de  paie
                                                                                                p’alocurea,  unde  grânele  sunt  mai  des-
        sau  papură,  fiind  bine  făcute,  se  pot  şi
                                                         Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l    voltate  de  cu  toamnă, e chiar excelentă.
        mai  uşor  desface  în  două  sau  trei  părţi,
                                                                                                     Mai  vârtos  sămănăturile  de  primă­
        pentru  a  se  aşeza  deasupra  lor  o  lădiţâ
                                                                                                vară  şi  în  special  cele  mai  târziu  făcute
        sau  coşniţă  mobilă.                            Productiunea meseriaşilor nos-         şi  netăvălugite,  au  nevoe,  în multe părţi,
                                                                        J
                                                                  j
              Mult  mai  bine  e  însă,  când nu  mai   tri,  dată  Sâmbăta  trecută,  a fost cel  pu­
                                                                                                de  ploi  îmbelşugâtoare.   Tot  astfel  şi
        <umblâm  cârpind  ci,  în  vederea  ţintei   ţin  tot  atât  de  reuşită  ca  cea dela prin­  grânele  de  toamnă,  mai  revărsate,  mai
        -bune,  ce  voim  a  ajunge,  ne  vom  în­  derea  postului,  ba  putem  zice  că şi mai   mici.
        tocmi  din  capul  locului  şi  câteva  coş­  reuşită.   I’au  ajutat  şi  piesele, căci  »Idil   Colzele  şi  Navetele  intrate  mari în
        niţe  mixte,  şi  anume  acum  în  ajunul   la  ţard«  e  o  piesă  franceză  plină  de
                                                                                                iarnă  sunt  pline  de  făgăduinţi,  pe  când
        roitului.                                   spirit  şi  de  haz.  Rolurile  principale  în   cele  mici,  târzii  şi  rari,  mare  parte  s’au
                                                    această  piesă  le-au  avut  dl  P.  Banciu,
             Cei-că  gătesc  coşniţele  obicinuite                                              întors  sau  se  ară  din  nou,  punându-se
                                                    tipograf,  ca  pensionar  ce  s’a  retras  la
        de  nuele, tot  aşa  de  uşor  pot  face  şi  o                                         ovăs,  porumb  şi  alte  plante  de  nutreţ.
                                                    ţară  să  pauseze  niţăl  în  linişte,  cu soţia
        coşniţă  trunchiată.                                                                         Insectele  stricătoare  s’au  ivit  în ra-
                                                    sa;  rolul  soţiei  Ta  avut  d-şoara  Safta
             Anume  într’un  cerc  rotund  (dea­    Adămescu,  o  soţie  jaluză  grozav,  şi  pe   piţele  cultivate,  mai  vârtos  pe  unde  e
        supra)  se  vor  împlânta  fusceii,  şi  se  va   care  jaluzia  o  face  adesea  teribilă şi pu­  obiceiul  a  se  semăna  în  fiecare  an  în
        urma  cu  împletitul.  Lădiţa,  ce  e  de-a   rurea  nemulţumită  şi  şicanătoare.  Atât   apropiere  colze  şi  navete.   In  această
        se  aşeza  pe  coşniţa  astfel  gătită,  trebue   dl  Banciu  cât  şi d-şoara Adămescu şi-au   primăvară,  cu  toată  goana  ce  li-s’a  dat,
        încredinţată  spre  a  fi  săvîrşită  de  un   jucat  rolurile  într'adevăr  foarte  *bine.   stricăciunile  au  fost  destul de însemnate.
        măsar.  îndeosebi  cea  de  mustră  trebue   Au  şi  fost  bogat  răsplătiţi  cu  aplause    Porumburile,  au  început  a  se  se­
        făcută  cu  îngrijire  de  un  măsar  price­  de  public.   Asemenea  bine  au  jucat   măna  înaintea  Paştilor,  d’acum  trebue
        put  la  facerea  coşniţelor.  Fără  a  întm-   d-nii  Rusalin  Ionescu,  Petru  Muntean,   se  se  sfîrşească,  cu  zor,  semănatul  lor.
        pina  cine  ştie  ce  greutăţi  şi  cheltuele.   Iuliu  Muntean,  P.  Tâmpa,  P.  Mihălţan   Tot  astfel  cu  plantele  de  nutreţ,  cu sfe­
        Trecerea  din  coşniţa  imobilă  în  cea    şi  d-şoarele  Roza  Raţie  şi  Catinca Rus,   clele  furagere  şi  cartofii.
        mobilă  (deasupra)  trebue  să  se  facă    cari  însă  au  avut  roluri  mai  mărunte.      Inul  semănat  în  Martie  e  frumos,
        prin  gratia  lui  Haveman,  ca  să  nu                                                 acum  e  prea  târziu  a  se  mai  pune  la
                                                         In   •» Otravă  femeiască*,  a  doua
        poată  trece  şi  matca.                                                                câmp  această  plantă  uleioasă,  dar’  e
                                                    piesă,  rolul  principal  l’a  avut  d-şoara
             De  ce  sunt  bune  coşniţele  mixte?  Valeria  Groff,  ca  tinără  soţie  a  redac­  timpul  pentru  cânepă.
             Ele  nu  sunt  nici  pe  departe  aşa   torului  Tiberiu  Câmpean  (dl  P.  Banciu).
        scumpe  ca  coşniţele  mobile,  astfel  că   D-şoara  Groff  a  jucat  foarte  bine  pe      Manevrele  cele  mari,  „împă­
        poporul  ’şi-le  poate  agonisi  cu  înlesnire.  soţia  tînără,  care  în  iubirea  ei  viuă  îşi   răteşti^  se  vor  ţinea  estan  dela  10

             Cu  ajutorul  lor  împuţinăm  roirile   teme  ori-ce  pas,  ori-ce  întârziere  prea   până  la  18  Septemvrie  în  unghiul  Du­
        prea   număroase  şi  îi  dăm   de  lucru   mult  a  tînerului  soţ  prin  redacţie,  pen-   nărea  —   Drava.  Maiestatea  Sa  Regele
        stupului,  care  a  umplut  coşriiţa  de  faguri   tru-ce  când  vine  îi  face scene desperate   va  sosi  deja  în  10-lea Sept. în Miholjac.
        şi  miere,  sporind  cu  chipul  acesta  câş­  de  jaluzie,  până să lămureşte lucrul, când   La  manevre  vor  lua  parte  corpul  13
        tigul.  Ceea-ce  albinele  adună  în  lâdiţă   apoi  fericită  îl  îmbrăţişează  pecetluind   şi  14  şi  unele  părţi  din  al  5-lea.  Este
        se  poate scoate  ori-când, vara sau toamna,   pacea  cu  un  sărut.  Dl  Banciu,  »redac-   interesant,  că  nu  mai  puţin  de  3  divi-
       şi  li-se  pot  pune  de  nou  rame  goale   torul«,  a  jucat  tot  aşa  de  bine  ca  şi în   siuni  de  honvezi  vor lua  parte la  aceste
       sau  faguri  pentru  a-i  umplea  cu  miere.   piesa  întâia.   Rolurile  secundare  le-au   manevre.
        Albinele  n’ar  mai  trebui  ucise.  Cu  o   avut  d-nii  Rusalin  Ionescu  şi Constantin
        cale  se  poate  face  pe  nesimţite  trece­  Budoiu,  cari  le-au  îndeplinit  şi  dânşii   O  crimă  oribilă  s’a  petrecut
        rea  dela  coşniţele  imobile  la  cele  mo­  spre  deplină  mulţumire.                în  noaptea  de  Luni  spre  Marţi  din
        bile.                                            Diletanţii  au  fost  viu  aplaudaţi,  şi  săptămâna  trecută  în  comuna  Scheuş.
   1   2   3   4   5   6   7   8