Page 6 - Bunul_Econom_1901_16
P. 6

•Pag.  6,                      _______ _      BUNUL      ECONOM                                                       Nr.  16

         (Bănat)  Anume  fochistul  dela  moara  de   s’au  ales  membrii:  Gavril  Pop,  Dr.  Ales.   ale  monumentului.  Wilhelm  al  II-lea
                                                     Pop,  Sim.  Muntean  şi  Brut  Hodosiu.     vrea  să  fie  representat  cu  capul  gol,,
         vapor  de  pe  moşia  din  Vişag,  Ioan
                                                                    'p.   -  .
         Staneiu,  venise  se  petreacă  sărbătorile                                             sprijinindu-se  cu  o  mână  pe  sabie,  ear’'
         Paştilor  în  cercul  familei sale în  Scheuş.   Poporaţiunea Serbiei.  Din  Bel­       cealaltă   ţinând   mantaua   Vulturului
         Aci  aude  că  în  acea  oră  i-a  perit  o   grad  se  anunţă,  că  din  datele  recensă­  Negru,  aninată  de  umerul  seu.  El  pri­
         capră.  Stanciu  mergând  se  anunţe  ca­   mântului   reiese,  că Serbia   are   azi  veşte  în  depărtare  şi  pare   inspirat.
         şul  la  poliţie,  câţiva oameni necunoscuţi   2,535.066  locuitori.  In cei  cinci  ani  din  S ’ar  zice,  că  se  prepară  să  ţină  un
         i-au  eşit  în  cale  şi  cu  nişte  cuţite  as­  urmă  s’a  sporit  cu 181.286.   Numărul  discurs.  Statua,  care  va  avea trei  metri
         cuţite  l’au  spintecat  şi  tăiat  în  modul   locuitorilor  Belgradului  e  de  70.516.  de  înălţime  va  fi  dată  de  suveran
         cel  mai  grozav!  Făptuitorii  bestiali  au                                           Pantheonului  din  Barmen.  Ea  va  fi
         resfirat  apoi  corpul  imbucătăţit  departe     O  familie  numeroasă.  In  Iecia     lucrată  în  marmoră  de  Carrara.
         prin  ţarini,  unde  s’a  aflat  abia  mâne-  mică  (comit.  Torontal)  zilele  acestea  a
         zi.  O  comisiune  din  Logoj s’a presentat  fost  înmormântată  o bătrână  femee,  care     Plantaţiuni  de tea şi  bumbac
         la  faţa  locului  spre  a  întreprinde,  paşii   a  trăit  88  de  ani.  In  jurul  cosciugului  în  Ungaria.  Ministrul  de  agricultură
         pentru  a  găsi  pe  făptuitori.            bătrânei  erau  grupaţi  77  urmaşi  direcţi:   a  dispus  se  se  planteze  în  podgorile
                                                     fiii,  ficele,  nepoţii  şi  strănepoţii  ei.  Nu-  şcoalei  agricole  din  Keszthely  douăzeci,
              Alegere  de  preot.  In  10/23  Aprilie  a.   măroasa  familie  representă  mai  mulţi   şi  patru  tufe  de  teă  caucasiană,  cum
         c.  a  fost  la  A l m a ş u l - m i c   (traetul  Orftş-
         tiei)  alegere  de  preot.  A  fost  ales  dl  Nicolau   preoţi,  apoi  amploiaţi  de  stat, învăţători,   şi  plantaţiuni  de  bumbac,  pentru  a  se
         T o d e a ,   cleric  absolut.              farmacişti,  militari,  studenţi,  măcelari,   constata  în  cât  este  acomodată  clima
           —   Ear’  la  Dân c u i - m a r e   a  fost  ales   pălărieri,  fauri,  tinichigii,  butnari, măsari,   din  acele  părţi  ale  ţărei  pentru  culti­
         săptămâna  trecută, in  locul  d-îui  Ch.  Teacoi,   friseri,  pantofari,  plugari,  lăcătuşi  şi  un   varea  acestor  planţe.
         retras,  clericul  abs.  I,  Cot r uş .    îi  felicităm
         şi  le  dorim  noroc  în  cariera  de  preoţi.  musicant.
                                                                                                     Oraş  milionar.  Conform  raţio-
              Originea  viorelei.  După  o  po­           Maimuţe  fabricante  de  oale.        cinilor  pe  anul  trecut   ale  oraşului
                                                                   5
         vestire  din  timpuri  străvechi,  întâia  vio-   O  bandă  de  maimuţe,  în  călătoria  lor  Alba-regală,  încheiate  săptămâna  trecută
         rică  a  răsărit  din  urma  piciorului  zeiţei
                                                     dela  un  munte  la  altul,  spune  un  ziar  oraşul  avea  la  finea  anului  1900  avere
         primăverei.  O  istorie  orietală  spune  că
                                                     englez,  trecură  pe  lângă  un  sat.  Nişte  în  valoare  de  10,696.564   coroane.
         viorelele  au  răsărit  din  lacrimile  lui  A-
         dam  vărsate  de  mângâierea  ce  l’a  cu­  băeţi  le  spăriară  şi  atunci  maimuţele   Datoriile  erau  2,437.135  coroane;  deci
         prins.  când  arhanghelul  Gavril  i-a  vestit   în  fuga  lor  cu  puii  în  spate,  scăpară   averea activă curată representă  8,259.429
         în  numele  Domnului  Dumnezeu  ertare     mai  multe  vase  mici  de  pământ,  având   coroane.
         şi  graţia  pentru  păcatul  său.  O  poves­  câte  o  gaură  mfcă  drept  gură.   Spăr­
         tire  grecească  explică  originea  viorele­  gând  aceste  vase,  sătenii  aflară  în  ele   Un  bolnav,  care  fuge.  In  Cluj
         lor  în  chipul următor:  Zeul Apollo  prin­
                                                     două  ,  teluri  de  vin;  unul  de  coloare   s’a  întâmplat  zilele  acestea  o  moarte
         sese  slăbiciune  pentru  cea mai frumoasă
                                                     roşcată,  altul  de  coloare  verde,  făcut   tragică.  Profesorul  privat  universitar  Dr.
         din  frumoaseie  fiice  ale  zeului  Atlant,
         şi  voia  cu  ori-ce  preţ  să  o  aibă.  In  a-   dintriun  fel  de  dude  de  munte.  Szabo  Gyula  era  bolnav  de  pneumonie
         cest  scop  odată  s’a  luat  după  ea  s’o      Se  crede  în  acea  ţară,  că  maimu­  Mama  lui,  care  îl  îngrija,  obosită  de
         prindă,  ear’  fata  a  fugit la  Joe şi a cerut   ţele  îşi  adună  acest  soiu  de  vin,  pe   lungile  vegheri  la  patul  bolnavului,  în
         s’o  apere  de  poftele  lui  Apollo.  Lui Joe   care  îl  fabrică  ele  însele,  spre  a  avea   noaptea  de  Sâmbătă  s’a  retras,  ca  se
         i-s’a  tăcut  milă  de  castitatea  tetei  şi  a
         schimbat-o  în  viorică.  De  aceea  creşte   ce  să  bea  earna  când înghiaţă apa.  Doc­  se  odichnească  şi  a  dat  în  grija  servi­
         viorica  de  regulă  în  locuri  umbroase,   torul  Macgovan  citează  şi  alte  fapte  la   toarei  păzirea  bolnavului.   Din  precau-
         scutite  de  arşiţa  soarelui.             fel:  locuitorii  din  ţara  Shekanig  spun,   ţiune  ea  încuie  şi  uşa.  Câte-va  momente
                                                    că  maimuţele  din  pădurile  lor  strivesc   după  retragerea  doamnei,  bolnavul  se
              „C onsum ‘Y societatea  comercială    fructele  în  petrii  găunoase,  pe  cari  le   sculă  din  pat  şi  văzând  că  pe  uşe  nu
         din  Blaj,  şi-a  ţinut  în  6  Aprilie  adu­  pleacă  apoi  la  o  parte  şi  astfel  toarnă   poate  eşi,  a  deschis  fereastra  şi  din
         narea  generală.  Au  luat  parte  29  acţio­  vinul  în  vasele  de  pământ.   De  altfel   odaia  din  parter  eşi  în  curte.  Servi-
         nari,  cu   316  acţiuni  şi  195  voturi.
                                                    sunt  cunoscute  povestirile   călătorilor   toareă  l’a  lăsat  se  meargă.   Bolnavul
         Din  bilanţul  presentat  „Unirea"  dă  ur­
                                                    Stanley  şi  Jophson,  cari  au  întâlnit  pe   porni  spre  localităţile  unei  societăţi  de
         mătoarele  date:  capitalul  social  a  fost
         de  76494  cor.,  depositul  de  mărfuri   malurile  lacului  Âlbert  o  ceată,  ca  un   popiqe,  pe  dealul  Hazsongard,  unde
         aproape  de  150     mii   cor.  debitorii   sat,  de  maimuţe,  cari  întreţineau  focul   ajungând  căzu  jos  şi  muri.   înmormân­
         34.144.03,  ear’  creditorii  541.08.43  Pro­  furat  dela  indigeni  şi  băteau  prin  pă­  tarea  i-s’a  făcut  Marţi.
         fitul  curat  a  fost  de  272 95  cor.,  pe   dure  o  tobă  de  asemenea  furată.
         care  adunarea  generală  a  hotârît  să-l
                                                                                                     Un  munte  în  flăcări  Un  feno­
         treacă  an.  viitor.  Direcţiunea  a  propus,
         ca  pe  cum  nici  în  trecut,  aşa  nici  pe   Un  împărat  care  să-’şi  co­         men  geologic  foarte  curios  s’a  produs
         viitor  să  nu  se  voteze  maree  de  pre-  mande  însuşi  statua  sa       pentru    între  Decazeville  şi  Crausac.   E   vorba
         sănţă,  până  ce  societatea  se  va  recule­  Pantheon,  asta  nu  s’a  mai  văzut  până   de  un  munte,  numit  muntele  lui  Mon-
         ge  din  crisa  prin  care  trece,  provenită   acum! E bine împăratul. Germaniei  voeşte   tet,  care  arde  ca  un  adevărat  vulcan,
         din  rigoarea  cu  care  s’a  făcut  inventa­  să  dea  acest  exemplu.  Nu  numai  că  a   înălţimea  sa  e  de  aproape  130  metri,
         rul  la  sfîrşitul  anului  trecut.  Vânzarea
         a  fost  în  an.  1900  de  24408'61  cor.   ales  pe  profesorul  Begas să-’i  facă statua,   ear’  suprafaţa  destul  de  întinsă.
         Raportul  direcţiunii  presentat  adunării,   dar’  i-a  ordonat  el  însuşi  gestul,  alura,   *  Istoria  locală  spune,  că  el  avea  o-
        a   fost  luat  spre  ştiinţă.  In  direcţiune  expresia,  până  la  cele  mai  mici  detalii  dinioară  18  cratere  (guri  de  foc)  cari
   1   2   3   4   5   6   7   8