Page 2 - Bunul_Econom_1901_18
P. 2
Pag- 2 ______________ _ ______ __________ HU N UL E CONOM ______ ' ■ __________Nr. 18
acele părţi, e încă şi mai viu şi mai în Industriile textile In România. în afară şi în loc se aduce lână străină
floritor ca pe la noi. După statistica făcută de dl P. S. Ra- sau chiar lână regenerată, adecă făcută
Ear’ noul guvern al României e dian, în România să află azi 18 fabrici din haine vechi. Aşa în 1899 s’a tri
hotărît a face un pas şi mai departe: cari să folosesc de legea pentru încu mis în afară preţ de 3,344.965 lei lână
a înceta cu totul gimnasiile şi a s u s rajarea industriei naţionale, afară de şi s’a adus din afară de 949.043. Mai
ţ i n e a n u m a i ş c o a l e l e p r e g ă t i multe altele mai mici şi cari deci nu ales fabricile de postav din S i g h i
e
t o a r e şi c e l e c om r e i a le/ culti să folosesc. şoara, Ci s n ă d i e , B r a ş o v şi S i b i i u
vând şi mai mult începutul făcut de Iată capitalul vîrît în aceste 18 n’ar avea ce lucra fără lâna ţigae din
înaintaşi, prin ce se va face un bun ser fabrici: In fabrici de postav 5,755.471 60 România.
viciu poporului român macedonean, pre Capital îh instalaţii şi 3,952.046 25 în Sunt lucruri cari trebue să se aibă
gătind pe fiii lui aşa, ca ei se păşească salare, material etc.; în cele de împle în vedere la 1903 — zice »Gazeta Să
bine înarmaţi şi anume la ei acasă, în tituri 443.561'13 şi 383 370 68 ; în cele teanului» din Bucureşti.
lupta vieţii, cu armele muncii care are de ţesut pânză 602.397 80 şi 612.029 76; .*
mai bun preţ acolo, cu negoţul, fără a-i în cele de frânghii 454.369-80 şi 714.459 94. Sădiri de pomi în Statele-
pregăti ca pân’ aci, ca ieşind din şcoală, In total 7,255.799'58 în instalaţii şi Unite. In Georgia s’au sădit anul a-
se plece din ţară, adesea la nenoro 5,661.906-63 în salare etc. Peste tot cesta două milioane de pomi! In Cali
cul lor. 12,917.706-21. fornia o singură grădină a comandat
In personalul administrativ se află nouăzeci de mii de arbori. Persecii
Dăm foarte multă însemnătate aces
37'30% Români luând salar 265% şi cari acum 12 ani erau douăsprezece mi
tei arătări, care e o dovadă, că lucru
62% străini luând 73% salar. In per lioane în Kent (Maryland) sunt acum
înţelept propoveduesc şi la noi cei ce
sonalul special şi technie sunt 36% numai 450.000. Nu aduceau destul fo
zic: Daţi-vă copiii la şcoală cât de mulţi:
Români cu 23% din salar şi 63% los, căci numai fructele de calitate bună
dar’ nu-i pregătiţi tot numai pentru cariere
străini cu 76% salar. In personalul ne se vînd bine, de aceea s’au împuţinat
intelectuale, dintre care, cu multe, nu se
special sunt 81'5% indigeni. înlocuindu-se cu altfel de pomi. fi. s.j
mai poate ajunge azi la vre-o fericire,
Iată acum tabele privitoare la ma
ci dupâ-ce au învăţat câteva clase pre
terialul (lâna) întrebuinţată în cele 5
gătitoare, î n d r u m a ţ i - ’i pe c a r i e r e
fabrici de postav. Din tară şi din afară.
mai p r a c t i c e , din d o m e n i u l e c o
nomi ei , precum sunt comerciul, indus Lână din tară
triile şi economia raţională a pământu kilogr. valoarea = In lumea mare politică să tâîcu-
Io
lui cu ramurile sale, că mai bun lucru 1897...1,193,.463 78'8°;0.. . 1,449.868•90...67 ■fio/ eşte mult faptul, că Regele Greciei a
1998..: 832..202 72-8%,. . 1,014.115 55. .51■9 °/„
veţi face şi lor ca singuratici şi naţiunii mers anume pe azi -— Sâmbătă —
1899... 766.153 73'3%.. .987.836 •15...59•6%
voastre însăşi. la A b b a z i a, unde se află Regele Ro
Iată, din faptul povestit mai sus, că Lână streină mâniei Carol la scălzi, ca să-’l întâlneas
oamenii sus puşi încă gândesc aşa şi aşa 1897... 319.793 21'2 % .. . 694.583'90...32- 6% că şi să facă anumite înţelegeri despre
şi lucrează: a îndruma generaţiile viitoare 1898... 311.798 27-2%.. . 937.829-80...48- 1% legăturile între cele 2 ţeri. Românii cu
pe cărări mai nebătute. 1899... 285.852 26'7‘,/0.. . 601620'85...40 •4 °/„ Grecii fuseseră în anii de mai înainte
Cum se vede lâna din ţară a scă supăraţi din prilegiul unui proces de
(Va urma.) I o a n M q ţ a
zut. Mai rău e că lâna din Ţară se trimite mare moştenire, dar’ acum năcazuri co-
F O I T A Când e vorba de alţii, — ţine-te îşi zic »bună-dimineaţa,« unul altuia, şi
pânză să nu te rupi... care-i cu gura mai îşi scutură amorţeala somnului cu bătăi
mare ca el: că ceea nu-’i bună, că de aripi.
Mos-Cârcotă. cealaltă-i strîmbă, că cutare-i aşa, că Prind a furnica prin curţi sătenii,
cutărică-i pe dincolo. Vai de maica spre gătire să pornească la arat.
vecinilor lui!... Nu-i zi lăsată de Dumne Mijesc mugurii de frunză, abia cre-
Nici că s’a pomenit om mai sucit
zeu să nu le caute vr’un gunoiu în paţi, undind a verde în zarea dimineţii.
ca Neagu Tulucâ. N’ai scoate-o cu el
ochi... Ceru-’i ca sticla, colo şi colo câte
la un capăt, Doamne păzeşte... Şi-a
Nu doar’ că înjură, ori blastămă, va stele cu lumină albă, sclipesc oste
mai apucat apoi se şi îmbătrânească!
dar’ găseşte el câte ceva, care să-i aţîţe nite, gata să se adâncească în întune-
Pas de crede c’o să se schimbe !
năravul... recul în care nu străbate soarele şi
E nalt şi subţiratec: curat harag, Pe la primărie, până şi pe la ju unde nici zi vre-odatâ este...
de viie. Iute la umblet, de par’că a avut
decătorie mai totdeauna are el câte-o Gând începu să se roşască zarea
iepuri în neam. Chip e iute el şi la
pâră împotriva cuiva: atâta numai că-1 răsăritului, rînduri, rînduri, de pe liniile
muncă: numai să n’apuci să-i şopteşti
ştiu cine-i, şi primari şi judecători, şi-i satului se împrăştiară plugari şi pluguri
vr’o povaţă, că te-a văzut sfântul! Lasă
mai pun de-o parte cele hârtii... pe drumurile dintre lanuri...
ce-o avea în mână şi cât ai sta lângă Iacă şi Moş-Cârcotă, după-ce scoase
Satul, şi alte sate până cine ştie
el, şade, se uită încolo, flueră, par’că nici capul pe gura cămeşii şi trânti pe creş
unde, l-au poreclit »Moş-Cârcotă« şi
te-ar vedea... şi nici nu vrea să ştie de tet căciula, eşi să vadă de plug... dar’
asta-1 supără pe Neagu, de-1 face cătran.
lucru...
plugul nicăiri.
» Asta, când e vorba de el. Este în revărsat de ziuă. Cocoşii Mă, ce să,fie?
