Page 4 - Bunul_Econom_1901_18
P. 4

Pag-  4        _________ ____________________ __________ BU NU L  ECONOM                                              Nr.  18

         Agonisirea  maşinilor  economice  pe  calea  în­  Din  această  causă  e  lucru  mai   înfiinţându-se  exposiţii  stabile  de  maşini
                          soţirilor.                înţelept  a  se  înfiinţa  pentru  fiecare   şi  unelte  agricole,  ca  prin  aceasta  se
              Intr’o  prelegere  economică  ţinută   parte  de  ţară  câte  o  însoţire  mai  mare   se  dee  prilej  plugarilor  a  vedea  maşi­
         de  curend  plugarilor  practici  în  oraşul   pentru  agonisirea  maşinilor,  precum  s’a   nile  trebuincioase  în  toate  amănuntele
         nemţesc  Darmstadt,  primsecretarul  Dr.   făcut  în  ţinpturile  săseşti  din  Germania,   şi  puse  în  lucrare.  Mai  departe  în  un
         Neumann  ă  zis  cu  privire  lâ  acest    în  Schleswig-Holstein,  şi  în  Prusja-râ-   astfel  de  punct  s’ar  putea  pune  la  cale
         obiect  următoarele:                       sâriteană.                                  emulaţiunea  (întrecerea)  maşinilor  şi

              Creşterea  plăţii  lucrătorilor  şi  în    Bunătatea  acestor  însoţiri  ar  fi,  că   uneltelor,  prin  care  s’ar  putea  statori,
         urma  desvoltării  crescânde  a  agricultu­  ar  agonisi  maşini  aevea  bune  pentru   că  cutare  maşină  şi  unealtă  cum  cores­
         rii,  lipsă  tot  mai  mare  de  lucrători   plugari,  şi  că  provisi unea  (câştigul)  ce   punde  între  anumite  împregiurări  date,
         agricoli,  îi  îndrumă  atât  pe  proprietarii   îl  trag  agenţii  mari  şi  mici  ar  rămânea   pentru-că  ţînta  nu  poate  fi  numai  de
         mari,  cât  şi  pe  cei  mijlocii  şi  mici,  la   pe  seama  plugarilor.   Mai  departe  un   a  da  plugarilor  maşini  bune  şi  ieftine,
         întrebuinţarea  în  măsură  tot  mai  mare   alt  bine  ar  fi,  că  plugarii  întovărăşiţi   ci  şi  de-a  le  pune  la  îndemână  maşini
         a  maşinilor  şi  instrumentelor.    Dar’   în  astfel  de  însoţiri;  ar  putea  să  lucre   corăspunzătoare  economiei  ce  se  poartă
         fiind-că  numai  maşini  şi  unelte  aevea   cu  isbândă  pentru  îmbunătăţirea  fabri­  în  acel  ţinut.  E   de  trebuinţă  şi  ca  în­
         bune  şi  potrivite  la  cutare  treabă  pot   cării  maşinilor  şi  prin  aceea,  că  obser­  soţirea  să  ţină  şi  un  magazin  cu  părţi
         se  mărească  venitul  plugarului,  mai  de­  vările  şi  păţăniile  câştigate  în  decursul   de  ale  maşinilor,  şi  eventual  să  înfiin­
         parte  fiind-că  la  agonisirea  maşinilor  şi   lucrării  cu  maşinile  cumpărate  le-ar   ţeze  şi  o  lucrătoare  (fabrică)  pentru  re­
         uneltelor  plugarul  uşor  se  poate  înşela  împărtăşi  căpeteniilor  însoţirii,  şi  prin   pararea  maşinilor...;  va  fi  bine,  ca  în­
         şi  numai  rar  le  poate  alege  pe  cele în-   mijlocirea  acestora  ar  ajunge  datele din   soţirea  să  se  îngrijască  şi  de  mani­
         tradevăr   bune,  şi  în  sfîrşit   fiind-că   vorbă  la  cunoştinţa  fabricanţilor.  O  în­  pulatori  îndemânateci,  cari  să  pună  în
         agenţii  (mijlocitorii),  cari  respândesc  ma­  soţire  mai  mare  pentru  agonisirea  ma­  lucrare  maşinile  şi  să  înlăture  ori-ce
         şinile,  de  multe-ori  recomandă  numai   şinilor  ar  putea  să cumpere întotdeauna   pagube  şi  încurcături.
         acele  maşini,  cari  le  aduc  cele  mai  cu  bani  gata  şi  prin  aceasta  s’ar  îm­     Păţăniile  câştigate  pe  calea acestui
         mari   provisiuni,   pentru   îndestulirea   părtăşi  de  o  mulţime  de  favoruri  (bu­  fel  de  însoţiri  în  ţeara  nemţească,  sunt
         multelor  trebuinţe  ale  plugarilor  abia   nătăţi).  Dar’  şi  înşişi  fabricanţii  mai bu­  foarte  favorabile.  Aşa,  s.  p.,  însoţirea
         poate  fi  ceva  mai  potrivit  ca  însoţirile.  curos  s’ar  pune  în  legătură  cu  astfel   din  Halle,  înfiinţată  pentru  ţinutul  săsesc
              Inse  spre  acest  sfîrşit  nu  sunt  po­  de  însoţiri  decât  cu  agenţi  şi  mijlocitori,   (Saxonia)  dela  1889— 1899  a  vândut
         trivite  nici  însoţirile  micilor  neguţători   pentru-că  cu  chipul  acesta  ar  cruţa  în­  maşini  şi  unelte  agricole  în  preţ  rotund
         de  maşini,  nici  marile   intreprinderi   semnate  plăţi.  Mai  departe  micii  pro­  de  8  milioane  de  mărci.   La  finea  lui
         pentru  întreagă  ţara.   Cele  dintâiu  nu   prietari,  uniţi  în  aceste  însoţiri,  şi-ar   Decemvrie  an,  tr.  liga  însoţirilor  agri­
         sunt  în  stare  a  păşi  cu  nădejde  de   putea  agonisi  cele  mai  trebuincioase   cole  din  marele-ducat  Hessen  a  înfiin­
        isbândă  faţă  de  fabricanţi,  cele  din   maşini,  cari  pe  singuratici  i-ar  costa   ţat  în  Frankturt,  lângă  Main,  o  „hală
        urmă  nu  au  putinţa  de  a  se  acomoda   mari  cheltueli,  şi  nici  aşa  nu  le-ar  pu­  centrală  pentru  maşini agricole".  Această
        după  trebuinţele  singuratecelor  ţinuturi   tea  agonisi.                             ligă  şi-a  pus  de  ţîntă  agonisirea  maşi­
         şi  a  corespunde  deosebitelor  trebuinţe      Organisarea  (întocmirea)  astorfeluri   nilor  agricole  şi  de  lăptărit,  şi  e  întoc­
         geografice  şi  de  producţiune  ale  fie­  de  puncte  pentru  agonisirea  maşinilor,   mită  pe  temeiul  desluşit  în  cele  spuse
         cărui  ţinut.                              ar  trebui  să  se  facă  la  locuri  potrivite,  mai  înainte.   Membru  poate  fi  ori-ce


         mai  lega  de  alţii,  se  nu  dai  de  vre-o   că  uite,  cartofu-i  sărăcie  goală...  Ţi-a   aproape  15.000  chilograme  de  cartofi
        pacoste!                                    grăit  cine-va  de  asta ?                  de  pe  pogonul  lui...
              Cât  umblase  învăţătorul  cu  vorba       —   Nu.                                     Până  însă  să  se  deprindă  cu  mân­
        şi  cu  fapta  se  încredinţeze  pe  săteni      —  Iacă-ţi  grăesc  eu  acuma.   Nu    carea  cartofului,  vîndu  o  parte  şi  prinse
        de  folosul  ce  aduce  cartoful,  fusese  în   te  lua  după  învăţător  şi  fă  ca  toţi   bune  parale,  ear’  o  parte  o  dădu  boi­
        deşert...                                   ceialalţi.                                  lor  şi  vacilor.
              Se  sfătuise  atunci  cu  preotul  să-l    —   Ba  ştii  ce  una,  părinte?  Toc­
                                                                                                     In  primăvara  ce  veni,  boii  lui  erau
        facă  pe  Cârcotă  măcar  se  pue  cartofi,   mai  că  eu  n’am  să  fac  ca  ceialalţi...
                                                                                                mai  voinici,  vaca  îi  dăduse  mai  mult
        ca  apoi  dela  el  se  ia  pildă  şi  ceialalţi.  Dacă  toţi  puneau  nu  puneam  eu ;  dar’
              Dar’  cum  să-l  facă,  odată  ce  era   fiind-că  nici  unul  nu  mai  vrea  să  pue,   lapte.
                                                                                                     —   Mă,  uite  că  o  brodi  Cârcotă!
        sucit?...                                   iacă  am  săpun  eu...  şi  ce-o  fi,  să  fie!...
                                                                                                îşi  ziseră  sătenii.  Sucit,  sucit,  dar’  făcu
              —   Lasă-1  pe  mâna  mea,  zise
                                                         —   Bine,  taică,  fă  cum  te  tae  ca­
        preotul...                                  pul,  şi  preotul  porni  repede,  ca  să  nu-şi   parale...
              Intr’o  zi  îl  prinse  la  vorbă,  de una,   ia  Neagu  vorba  înapoi...              Cârcotă  puse  două  pogoane,  şi
        de  alta,  până  ce  apucă  de-i  grăi:                                                 alţi  câţi-va  se  luară  după  el...  ear’  is-
                                                        -Şi,  ce  e  drept,  iată  că  nu  şi-o  luase.
              —   Ştii  că  fruntaşii  satului  se  ho-                                         bânda  le  fu  peste  aşteptare...
        tărîseră  să  pue  ăst-timp  cartofi...  după    Cârcotă  era  bun  muncitor.  Odată         Şi  iacă  cum,  după  cinci  ani,  as­
        povaţa  învăţătorului...  Am  auzit  că  şi   ce  să  hotărîse,  de  bună-voe  să  dusese  tăzi  în  satul  cu  pricina  sătenii  s’au  cu-
        d-ta  te  dăduseşi  după  ei...             la  învăţător  şi  luase  sfat  cu  de-amă-   prinş  bine  şi  trupeşte  şi  sufleteşte,  căci
              —   Ei,  şi?                          nuntul,  cum  să  facă.                     adevărată  e  vorba  celuia:  »minte  să­
             —   Eu  i-am  făcut  să  nu  mai  pue,      La  timp,  dădu  Dumnezeu  să  scoată  nătoasă,  în  trup  sănătos«.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9