Page 5 - Bunul_Econom_1901_18
P. 5
Nr. 18 _________ ■ BUNUL ECONOM __________ Pag- 5
persoană ce e în legătură cu însoţirile isbutit a aduna o frumuşică sumă, ear’ Zăpadă In Maiu. Din Eperieş
economice din Hessen şi Nassau, pre acum, găsind în Sibiiu o casă potrivită, se vesteşte, că acolo a nins de-abinele,
cum şi ori-care proprietar mare din dar’ neavend încă mijloacele materiale apoi a căzut peatră de mărimea alune
acel ţinut. Membrii au îndatorirea de-a pentru a o cumpăra, a găsit o cale lor. Temperatura e foarte scăzută.
procura câte o acţie în preţ de 100 norocoasă de a se ajuta. A rugat
maree, din care 25 maree trebue să consistorjul din Sibiiu să cumpere el Un binefăcetor al ţăranilor.
le plătească îndată, ear’ celelalte în casa, ear’ Reuniunea a depus la mâna Dl Vrani, mare proprietar în judeţul
trei ani după olaltâ. Răspunderea este acelui consistor suma ce are adunată Teleorman din România, a făcut minis
încincit mai mare. Prin urmare nu stau pentru acest scop, şi pe rend apoi cu terului de interne un dar de 200,000
buni cu întreagă averea şi nici nu sunt ce să va mai aduna şi cu chiria casei, lei, din al cărei venit să se a j u t e în
constrînşi a cumpăra dela însoţire. să va plăti casa de tot, şi atunci va f i e c a r e an ţ ă r a n i i de pe moş i i e
l
* trece dela consistor în proprietatea Sal e din u d e ţ u l T e l e o r m an. Fon
j
Pe urma Nemţilor şi Maghiarii s’au Reuniunii. dul acesta va fi administrat de cătră
apucat de lucru. Au întocmit în această
Reuniunea s’a şi aşezat şi ea, ca fundaţiunea „Carol şi Elisabeta“.
primăvară o exposiţie de maşini şi
chiriaşe, în noua casă, care nădăjdueşte
unelte agricole în Cluj, care va sta des
a fi cu timpul casa ei proprie.
chisă până la toamnă, şi în ziarele eco H y m eti. Dl Dr. G. Suciu, adv. In
Se-’i ajute D-zeu a-’şi vedea cât Haţeg, îşi va serba cununia cu d-şoara Hor-
nomice stărue cu tot înadinsul pentru
mai curend dorinţa deplin întrupată. tense Penciu, Sâmbătă în 11 Maiu n. d. a.
înfiinţarea de însoţiri pentru agonisirea la 1 oră în bis. rom. gr.-or. din Sibiiu-cetate.
maşinilor şi uneltelor agricole. Şi ei Sincerile noastre felicitări!
vor şi isbuti.
S t u p ă r i t
Dar’ noi? Dl Dr. Amos Frâncu, zelosul
R omul S imu advocat şi bun naţionalist, din Sibiiu,
Semnele pentru apropiata roire a stupului.
şi-a strămutat cancelaria advocaţială in
Suntem în luna lui Maiu, în care
Cluj.
M e s e r i i stupii de frunte de obiceiu încep a
roi. Anumite semne ne dau să înţele
La Batiz, cu prilejul comasării,
Meseriaşii români din Sibiiu. gem, că roitul e aproape. Intre aceste
s’au făcut socoteala cheltuelilor mai
Meseriaşii români din Sibiiu au se numără următoarele:
mare cu 1261 cor. 12 fii. decât au
zile de sărbătoare sufletească. Una din 1. Privind în lăuntrul coşniţei, la
fost de fapt cheltuelile. La stăruinţa
cele mai frumoase dorinţe a lor, aceea faguri, vedem căsulii de trântori şi
dlui preot Petru Şinca, aceşti bani au
de a vedea Reuniunea lor avend o ca chiar trântori deja deplin formaţi, cari
fost dăruiţi de poporul dela care fuse
să proprie, în care să instaleze şi o în oarele de amiazi sboară şi pe afară;
seră scoşi, pentru şcoala din Batiz,
hală de venzare a productelor lor, — 2. vedem căsulii (ţîţe) de matce, ca să se ajuture la plata învăţătorului.
este pornită pe drumul întrupării, ba aproape gata spre a fi astupate ; Vrednicul preot P. Şinca merită laudă
în felul seu e deja întrupată.
3. vedem că stupul geme de mul pentru această stăruire şi poporul din
Preşedintele Reuniunii lor, dl Vic ţimea albinelor, cari şi în timpul nopţii comună asemenea!
tor Tordăşianu, a intreprins în anii din stau grămadă la urdinişul coşniţei;
urmă o colectă în scopul acesta şi a
4. La roitul de al doilea se aud Reuniunea rom. agricolă din
şi glasuri de matce. Cele eşite din că comit. Sibiiului, ţine Duminecă în
Toţi s’au deprins să-l mănânce
sulii dau un sunet ascuţit, cele din 12 Maiu n. o întrunire agricolă în Se-
cartoful, fert şi presărat cu sare, ori
lăuntrul căsuliilor, un sunet mai gros. beşul-de-jos (1. Avrig).
fert şi opărit cu puţină grăsime, ori
făcut cu borş...
j
Şi să-i vezi cum le merge de bine! Bani mincinoşi. Se anunţă din
' Ş t i r i d e t o t f e l u l parte oficială, că la Sebeşul săsesc şi
Ţi-i mai mare drag să te uiţi la ei,
la Orăştie sunt în circulaţiă bancnote
ba încă şi la vitele lor...
Comitetul Reuniunii Econo false de câte 10 fl. Notele sunt bine
Măre, aşa se fac cele bune: cu
încetul, că nimic nu vine ca din senin, mice în Orăştie, ţine azi, Sâmbătă, imitate, se pot cunoaşte uşor însă dintr’
pe nemuncite. şedinţă. o eroare de pe partea ungurească, un
de cifrele seriei nu sunt tipărite în şir
Iacă, fu şi Moş-Cârcotă bun la
Casina română din Orăştie, drept, afară de aceasta şi coloarea ro
■ceva, în satul lui.
Si de-atunci. nimeni nu-i mai sue şi-a ţinut în ziua de Sf. George adu şie este ceva mai întunecată, decât la
•
>
plugul pe casă, nimeni nu-i mai proţă- narea generală de reconstituire. A fost notele veritabile. La Sebeş în 8 Maiu
peşte gurile boilor, cu toate că moş ales preşedinte Dr. I. Mihu, vicepreşe s’au dovedit oficios că umbla atari bani
neagul nu şi-a mai schimbat firea... dinte Dr. I. Pop, cassar I. Branga, bi în oraş.
bliotecar Sim. Vlad, ear’ membrii în
(„Albina") Niger.
comitet: Dr. St. Erdelyi, Nic. Vlad,Dr. Tifus de foame In Basarabia.
R. Dobo, Iuliu Raţiu, Petru Belei, Con Depeşile din Rusia spun, că din câusa
stantin Baicu. foametei ce domneşte în Basarabia, în
mijlocul poporaţiunii bântue tifusul. Po
