Page 3 - Bunul_Econom_1901_18
P. 3

Nr.  18_________ _ _ _ _ _ _________ _             BUNUL  ECONOM           _______  ______________         " ___________Pag-  3

        mune  îi  împing ear’  spre  olaltă,  şi  anu­  încep  răsboiu,  ear’  dacă  văd  că  nu  mai   Ii  e  de  ajuns  o  arătură  adâncă  primă­
        me  prostia  Bulgarilor  care  vreau  să   merge,  să  risipesc  earăşi  mici  pâlcuri,   vara.  Se  poate  pune  în  cuiburi  sau  se
        pună  mâna  pe  Macedonia  şi  se  o  bul-  încât  Englezii  n’âu  pe  cine  urmări,  că   samănâ  în  rînduri  până  pe  la  mijlocul
        gariseze,  deşi  acolo  locuesc  şi  mulţi   să  resfiră  ca  fumul  şi  să  adună  numai   lui  mai  Maiu.  E  jingaşe  de  brumă  şi
        Greci  şi  mulţi  Români.  Se  crede,  că  o   unde  cred  că  earăşi  pot  face  vre-o  is­  îngheţuri,  de  aceea  sămănatul  prea  de
        înţelegere  privitor  la  Macedonia  este   pravă  răsboinică.                         timpuriu  trebue  să  se  încunjure.   De­
        mai  ales  scopul  visitei  pe  care  regele    Englezii  sunt  îngrijaţi  şi  poate  că   părtarea  între  rînduri  trebue  să  fie  de
        grec  o  tace  celui  român,  că  ce  ţinută   vor  încheia  o  pace  cinstită  cu  Burii,   40— 50  cm.,  ear’  între  fire  de  10— 15
        se  aibă  împreună  la  întâmplare,  că  Bul­  că  de  o  înfrângere  a  lor  de  tot,  nu   centimetri.
        garii  s’ar  prea  obrăznici  şi  ar  năvăli   poate  fi  vorbă,  că  ei  nu  stau  în  luptă   Pentru  ţările  noastre  este  împă­
        poate  cu  puterea  în  Macedonia.  Turcia   mare,  ci  numai  îi  neliniştesc  şi-’i  fac să   mântenit   un  soiu  cu  florile  galbine.
        însăşi  le  va  da  peste  ghiare  Bulgarilor,   eheltuească  cât nu-’i vrednică ţara aceea.   Dacă  se  samănă  în  rînduri  la  un  jugăr
        ear’  dacă  şi  Grecia  din  jos  şi  România   Afară  de  aceea  să  scrie,  că  din  trupele   se  cer  11— 16  kilogr.  de  sămânţă,  ear’
        din  sus  vor  fi  ameninţătoare,  are  se   engleze  vre-o  30.000  ar  fi  bolnave  în   dacă  se  pune  în  cuiburi  sunt  de  ajuns
        le  treacă  pofta  de  cucerire a acestei  ţeri,   spitale  în  Transvaal,  nepriindu-le  aerul   6— 7  kilogr.
        care  de  altfel  e  un  primejdios  măr  de   de  acolo.                                   Se  sapă  de  două-ori;  la  săpatul
        ceartă  în  Răsăritul  Europei.                                                        din  urmă  se  şi  muşunoieşte.  Se  coace
                                                                                               de  obiceiu  în  luna  lui  Septemvrie.  Când
                                                                                               este  coaptă  în  partea  cea  mai  mare,
          =   Dela  voinicii  B uri  au  sosit  săp­         A g r i c u l t u r a
                                                                                               se  seceră  sau  smulge  şi  se  îmblăteşte.
       tămâna  trecută  earăşi  ştiri  de  frumoase                                            De  pe  un  jugăr  se  agonisesc  12— 20
       vitejii  şi  de  mare  isteţime  răsboinică.               Fasolea  soia.
                                                                                               hectolitre  de  boabe  şi  12— 24  măji
       Un  general  englez  mergând  cu  trupele        Soia  este  un  fel  de  plantă  păs­  metrice  de  vreji  (paie).
       sale  prin  o vale din ţara Burilor, a fost de­  tăioasă  de  neamul  fasolei;  ea  e  mai
       odată  cuprins  de  o trupă mai nurriăroa-   bogată  în  materii  nutritoare  decât  ori­    Dacă  în  nutremântul  vacilor  cu
       să  de  Buri,  cu  care  a  ţinut  o  luptă   care  altă  păstăioasâ.  Se  cultivă  în  ţă­  lapte  se  amestecă  urluială  de  soia,
                                                                                               creşte  atât  cătăţimea  cât  şi  bunătatea
       înverşunată,  dar’  nu  i-a  putut  scoate   rile  din  răsărit  unde,  mpreiină  cu  ore­
                                                                                               laptelui.  Cosindu-se  în  stare  verde  soia
       din  întărită  lor  stare,  dimpotrivă  şi-a   zul,  formează  temeiul hranei  locuitorilor.
                                                                                               dă  un  nutremânt  nu  se  poate  mai  bun
       perdut Englezul tunurile şi trupa, scăpând   In  Europa  se  cultivă  mai  multă  în    pentru  toate  vitele.  Chiar  şi  paiele  ră­
       numai  cu  o  parte  a  oştirei.  Ca  mânezi   Francia  de  mează-zi.  In  ţara  noastră
       i-a  venit  ajutor  ş‘  putea  bate  pe  Buri,   încă  s’au  făcut  încercări,  şi  cine  a  pro­  mase  din  îmblătit,  îndeosebi  păstăile,
                                                                                              sunt  un  nutremânt  preţios  mai  ales
       dar’  atunci  n’a  mai  avut  pe  cine  bate,   bat  odată,  nu  se  mai  lasă  bucuros  de
                                                                                               pentru  oi  şi  capre.
       căci  Burii  văzendu-să  mai  slabi,  au  în­  cultura  ei.
                                                                                                    Este  în  folosul  fie-cărui  plugar  să
       ceput  a  să  risipi  în  cete  mici  în  toate   Unde  isbuteşte  cucuruzul  şi  viţa
                                                                                              cultive  plantele  aevea  de  frunte.  Şi  de
       părţile,  fără  luptă.  Aşa  fac  ei.  Umblă   de  viie,  acolo  isbuteşte  şi  soia.  Nu  alege
       tot  câte  o  mână  de  oameni  la  un  loc,   pământul,  ci  se  face  şi  în  locuri  mai   aceea,  e  de  dorit,  să  facă  încercări  şi
       trupe  mari  nu.  Unde  apoi  văd  o  tru­  sărace,  şi  sâmănându-se  după  ori care   cu  soia.
       pă  engleză  pe  care  cred  c’o  pot  bate,  plantă.                                ?      Oamenii  mănâncă  atât  păstăile  ei
       să  adună  mai  multe  cete  la  un  loc  şi     Se  cultivă  întocmai  ca  şi  fasolea.  în  stare  verde  cât  şi  boabele  coapte.
                       ,      _________________ /
            Caută  ’n  sus,  caută  ’n  jos...  neam!   —   Ba  mie  mi-s’a  părut,  Neagule,   vorbă  cu  el...  El  se  făcea  n’aude,  n’a-
       Şi  doar’  îl  văzuse  de  cu  seară...     că  par’că  umbla  nuş’  cine...   Da  am   vede...  Dar’  buzele  i-se  mişcau,  par’
            Dec!  să  i-1  fi  furat  care-va?     socotit  că  vr’o  barză  îşi  face  cuib  pe   c’ar  fi  fost  nişte  capace  neprinse  bine
            Nevasta,  pe  care  să  descărcâ  ne­  casa  noastră...  semn  de  noroc...       de  oala  în  care  ar  fi  fert  ceva.
       cazul  lui  Cârcotă,  umbla  foriota  săraca,    —   Norocul  dracului!...  uite  noroc !...   La  urma  urmei,  s’apucă  de  lucru :
       dar’  pace  să-i  dea  de  urmă!            Noroc...  şi  la  noi!  De  unde!  I-a  dă   voia  să  pue  cartofi  pe  un  pogon  din
            Când  să  duse  la  boi,  altă  năpaste!   scara...                               locul  lui,  în  vreme  ce  muerea  avea  să
       Vai  de  ei,  erau  cu  gurile  proţăpite...     Cu  mare  ce,  el  şi  cu  muierea  pu­  are  pentru  pus  porumbul.
       parcă  rîdeau...
                                                   tură  da  jos  plugul...                        —   Iacă!  da  ce  te-ai  apucat,  Nea­
            Pe  când  Moş-Cârcotă  scotea  pro­         Las’  că-1  ghîciu  pe  ăl  cu  musca
       ţapurile  boilor,  numai  iacă  muerea  în­  pe  căciulă...  Numai  unub cu  mare  pu­  gule !  îi  grăi  un  sătean,  care  alăturea,
       cepu  să-l  cheme  pe  Neagu...             tere  a  făcut  drăcia...  şi  unul  singur  e   venise  cu  brazda  până  la  capătul  unde
            Zărise  plugul  călare  pe  vîrful  casei...                                      muncea  Cârcotă.    Te  luaşi  după  învă­
                                                   vîrtos  nevoe  mare...  Dă-i  pace  că-1  fac   ţător...  şi  te  plecaşi  să  pui  cartofi...?
            Cârcotă,  mormoind  ca  un  urs,  puse
                                                   eu  să-i  i-a  chica  foc...               Asta-ţi  trebuia  la  sărăcia  d-tale!
       boilor  sub  nas  un  braţ  de  coceni,  şi
       fluerând  de  ciudă,  veni  să  se  uite  şi     Ajunse  el,  Moş-Cârcotă,  la  pogoa­      -—  Da  ce-ţi  pasă  de  sărăcia  mea,
                                                                                              creştine?  Nu  ştii  că  eu  nu  fac ca  toată
       el  la  plug...                            nele  lui,  cu  muerea,  dar’  rămase  poso­
                                                                                              lumea ?
            —   Mare  puiu  de  lele  mai  fu  ăl   morit,  ca  o  zare  sub  ceaţă:  nu-i  putea
       care  m’a  batjocorit  aşa...  Doamne,  nu   trece  năcazul.                                —   D’apoi  bine  ziseşi!  Cârcotă  tot
       mi-a  pica  în  mână...  Dar’  şi  noi,  muere,   Care-şi  umbla  drumul  pe-acolo,  îi   Cârcotă!
       par’c’am  dormit  somnul  morţii!...       da  bună-dimineaţa,  căută  să  între  în        —   Ia  vezi-ţi  de  brazdă  şi  nu  te
   1   2   3   4   5   6   7   8