Page 10 - Bunul_Econom_1901_19
P. 10

Pag.  2.                              SPICUIRI  LITERARE                                Nr.  19.

         pământească.   Pretutindeni  dom­ !  şi  poate  mult  mai  atrăgătoare  şi   că  se  va  putea  numi  şi  ei  când­
         neşte  şi  aicea  cea  mai  adâncă  li­ i  mai  frumoase*  sunt  legendele  ei.   va  părinţi,  le-a  ascultat  Dumne­
         nişte  şi  tăcere...  Nici  un  semn  de  i   Deci,  lăSând  la  o  parte  le-   zeu  rugămintea  şi  Ies-a  dăruit  o
         vr’o  furtună  sau  altă  neplăcere I...  i  genda  lui  V.  Alexandri,  în  bună   fiică,  pe  care  o  numiră  Lumi-
         Numai  unde   şi  unde  se'  aude   speranţă că cei mai  mulţi o cunosc,   nioara.  Şi  ei  de  aceea  o   numiră,
         murmurul  vre  unui  rîurel...  ,  Ear’  i  şi  tot  Românul adevărat,  care  ştie   asttel:  una,  pentru-că  era  foarte
        pânele  cele albe, care că  nişte mări   numai  ciş-ceva  a  ceti,  ar  trebui   frumoasă,  şi  al  doilea  fiindcă  era
        întinse  se  lăţesc  pe  şesurile  ţari­  s’o   cunoască,   voiu   reproduce   pentru  dînşii  ca  o  lumină,  ca  lu­
        nilor,  şi  fânaţele  cele  încărcate  de   aicea  alte   legende   ale  acestei   mina  ochilor,  şi  unde  se  ducea
        tot  felul  de  floricele  frumoase  şi   păsărele,  despre  care  un  cântec  !  ea,  acolo  se  duceau  şi  ei.
        mirositoare  ne  dau  una  din  în­  poporan  ne  mai  spune  şi  urmă-  !   Luminioara  trăia,  ca  şi  pă­
        făţişările  cele  mai  plăcute  şi  cele   toarele:                rinţii  sei,  în  frica  lui  Dumnezeu,
        mai  atrăgătoare.                                                  şi  cu  cât  creştea  mai  mare,  cu
                                                 Lie,  Lie
             Tot  să  stai  şi  să  admiri                                 atâta  se  făcea  mai  trumoasă  şi
                                                 Ciocârlie
        ale  naturei  frumseţi...                                          mai  fermecătoare.  Şi  tocmai  din
                                                 Sbori  în  soare
             Dar’  eatăl...  timpul  lin  se     Cântâtoare                pricina  aceasta   nu  eşea  ea  1£
        strecoară..  zorile  se  ivesc  şi  cu   Şi  revină                preumblare,  temendu-se  ca  să  nu
        dînsele  dimpreună  se  deşteaptă        Din  lumină               o  deoache  cineva  sau  să  nu  i-se
        şi  o  păsărică  din  somnul  ei  cel    Pe  pământ                întâmple  altă  nenorocire.
        dulce  de  peste  noapte,  care,  scu-   Cu  dulce  cânt  *].           Insă  într’o  zi,  n’are  maică-să
        lându-se  în  rouă  cea  răcoritoare                               ce  face  şi  o  întrebă:  de  ce  nu
        şi  binefăcătoare  a  dimineţii,  în­       .   II.                se  duce  şi  ea,  ca  alte  fete  de
        cepe  a  se  înălţa  în  cercuri  spre                             împărat,  la   preumblare,  de  ce
        cer  şi  prin  cântecul  ei  cel  plăcut   Cea  dintâiu  legendă, pe  care   şade  numai  acasă?...
        a  ne  anunţa  apropierea  zilei.  am  auzit-o  dela  o  Româncă  din   Luminioara  răspunse  maicei
             Şi  oare  ce  fel  de  păsâruică   Şiret,  e  cea  următoare:  sale  şi-’i  zise  că  ea,  numai  dacă
        să  fie  aceasta,  şi  de  ce  se  înalţă   Au  fost  odată  un  împărat   voiesc  părinţii  ei,  îndată  se  va
        ea  în  cercuri  spre  cer  cântând   şi  o  împărăteasă  foarte avuţi, ome-   duce  la  preumblare.  Şi  într’ade-
        până  ce  o  perdem  din  vederi,  şi   noşi  şi  cinstiţi  de  cătră  toţi  su­  văr  că,  colea  de cătră  sară,  cam
        asttel  se  scoboarâ  ea  în  jos,  ear’   puşii  lor  şi  împăraţii  de  prin  pre-   pe  timpul  acela  când  se  scoboară
        când  e  ca de  vr'o  două prăjini  de   jur.  Aceştia,  de  cum  se  treziră   soarele  spre  apus  şi  e  mai  fru­
        sus  dela  pământ  ca  o  săgeată  se   şi  văzură  lumina  soarelui,  petre-   mos  şi  rnai  plăcut  de  preumblat,
        lasă  în  jos  spre  cuibuşorul  său   cură  totdeauna  în  frica  lui  D-zeu,   a  eşit  şi  ea  întâiaşi-dată  în  gră­
        cel  durat  pe  supralaţa  pămân­  şi  de  aceea  aveau  toate  Celea  ce   dina   împărătească.   In   grădina
        tului?                           trebuia,  numai  un  Singur  lucru  le   aceasta  a  umblat  ea  încolo  şi  în­
             Această  păsărică  e  Ciocâr­  lipsea...  n’aveau  nici  un  prunc,  j  coace  până  ce  a  dat  de  o  uşiţă
        lia,  lat.  Alauda  arvensis,  L.  germ.   Şi...  Doamnei  ce  n’ar  fi  dat  ca   mică,  care  ducea  spre  un  şes  în­
        die  Feldlerche,  şi  causa  înălţării   să  aibă  şi  ei  un  prunc!..  Nu  era   tins  şi  trumos,  şi  cum  a  dat  ea
        sale  spre  cer,  când  cântă,  ne-o   zi  ca  să  nu  împărţească milostenii   de  uşiţa  aceasta  a  deschis-o  şi-a
        spun  mai  multe  legende  popo­  şi  daruri  pe  la  sărmani,  nu  era  zi   eşit  printr’însa  afară  în  şes.  Pe
        rane,  dintre  care  cea  mai  fru­  să  nu  se  roage  lui  Dumnezeu,   şesul  acela  apoi  preumblându-se
        moasă  e  fără  îndoială  cea  com­  doară,  doară,  le  dărueşte  şi  lor   cât  s’a  fi  preumblat,  a  început
        pusă  în  versuri  de  ilustrul  nostru   un  prunc.               ea  a  privi  mai  de  aproape  în­
        poet  V.  Alexandri  *].              Dar’  trecură   mulţi  ani  la   treaga  fire,   care  i-s’a  înfăţişat
             Pe  cât  însă  de  sonor  şi   mijloc  şi  dorinţa  lor  încă  tot  nu   dinaintea  ochilor  şi  nu  se  putea
        de  atrăgător  e  cântecul  acestei   li-s’a  împlinit.           destul  mira  de  frumseţa  ce  o
        păsărele,  pe   cât  de  plăcut  e    In   urma  urmelor,  tocmai   vedea  în  toate  părţile.  Insă  ce  i-a
        timpul  când  cântă  ea,  pe  atâta,  când  pierduseră  toată  nădejdea  plăcut  ei  mai  mult  dintre  toate
                                                                          câte  a  văzut,  a  fost  soarele,  care
          *)  Opere complecte. Legende*  p.  115*  *)  V .  Alexandri.    se  scobora  încet  spre  apus.
   5   6   7   8   9   10   11   12