Page 6 - Bunul_Econom_1901_19
P. 6

BUNUL  E C O N O M         ______ ________                          Nr.  19
           Pag-  6._______________'   _________________ __
        se  vadă  exposiţia  dela  Paris,—   minis­  fi  imitată  de  fruntaşii  noştri cari  dispun   turcească,  care  l-a  dus până la  Constan-
        trul  unguresc  de  agricultură  a  dispus,   de  averi.                                tinopol,  de  unde  peste  Varna  şi  Bucu­
         ca  întreaga  exposiţie  ungurească  dela                                              reşti  a  sosit  acum  la  Braşov.   De  aici
         Paris  se  fie  expusă  din  nou  în  sala                                             a  plecat  spre  Amsterdam,  de  unde  va
                                                         Iarăşi  un Român ucis de Bul­
         industriei  din  păduriţa  Budapestei.  Ex­                                            încerca  să  străbată  earăşi  în  patria  sa.
                                                    gari.  Din  Salonichi  se  telegrafează,  că
         posiţia  aceasta  va  fi  deschisă  publicului
                                                    în  Teveţia,  aproape  de  Castoria,  cinci
         6  săptămâni.
                                                    Bulgari  au  tăiat  în  bucăţi  pe  Macedo-      Foamete  în Basarabia.  Un că­
                                                    Românul  Ioan  Sfelica,  pentru-că  acesta   lător  rus  sosit  în  Iaşi  istoriseşte,  că  să­
              „Ardeleana"  va  ţinea  în  curând    nu  voise  să-’şi  dee  copiii  în  şcoala  bul­  răcia  din  causa  lipsei  de  hrană  în  Ba­
        o  nouă  adunare  generală,  pentru-că tri­  gărească.                                 sarabia  ia  măsuri  tot  mai  îngrozitoare,
        bunalul  din  Deva,  nu  a  luat  la  cunoş­                                           deoare-ce  între  locuitori  a  isbucnit  şi
        tinţă  ţinerea  adunării  dela  31  Martie                                             epidemia  tifusului.  Se  zice,  că  Ţarul  a.
                                                         20  coroane  a  contribuit  d-nul
        respective  8  April,  precum se aude  pen­
                                                    Dr.  Gavriil  Suciu,  advocat  în  Haţeg,   dat  pentru  alinarea  durerilor sume  mari
        tru  greşeli  de  forme  ce  s’ar  fi  făcut  în                                       de  bani  din  casseta  sa  privată.
                                                    din  prilegiul  căsătoriei  sale  cu  d-şoara
        jurul  convocării  adunării  a  doua,  întru­
                                                    Hortensia  Penciu  din  Sibiiu,  la  fondul
        cât  dela  cea  dintâiu  până  la  a  doua
                                                    de  20  bani  creat  de  «Reuniunea  soda-      Lipsă  de muncitori. In Moldova
        nu  au  fost  8  zile  cât  s’ar  fi  recerut.
                                                    lilor  români  din  Sibiiu»  pentru  acuira-
                                                                                               este  o  lipsă  aşa  de  mare  de  muncitori
                                                    rea  unei  case  cu  eventuală  hală  de   agricoli,  încât  mai  mulţi  proprietari  de
             însoţire de credit „Raiffeisen".       vânzare.                                   moşii  au  cerut  voe  dela  ministru, ca  să
        Dumineca  trecută  s’a  înfiinţat în comuna                                            poată  aduce  muncitori  din  străinătate,
        Sebeşul-de-jos  (lângă  Avrig)  o  însoţire
                                                         Cununie.  Dl  Ioan  Căliman  ş        anume  din  Bucovina.
        de  credit  sătească  sistem  »Raiffeisen«.   Firuca  Tertilă  îşi  vestesc  cununia  lor
        Conducătorii  «Reuniunea  rom.  de  agri­
                                                    ce  se  va  celebra  la  6/19  Maiu  a.  c.
        cultură  din  comit.  Sibiiu«  şi  anume  dl   la  1  oră  după  amiazi  în  biserica  gr.-or.   Plecările  spre  ţeri  streine.
        preş.  D.  Comşa,  secretarul  V.  Tordă-   din  Sibişelul-vechiu.  Dorim  toată  feri­  Statistica  centrală  reg.  ung.  despre emi­
        şian,  apoi  d-nii  Dr.  P.  Spân,  Romul   cirea.                                     grările  din  Ardeal  în  luna  lui  Martie
        Simu,  etc.,  au  ţinut  în  acea  comună  o                                           earăşi  arată  cea  mai  tristă  icoană  des­
                                                                                               pre  starea  economică  a  sărmanei  noas­
        întrunire  agricolă  şi  cu  o  cale au  înfiin­
                                                         Un  luptător  bur  în  Braşov.        tre  ţări.  S’au  dat  anume  în  Martie  ur­
        ţat  însoţirea.  Ca  membrii  ai  nouei  în-
        >    5                                                                                 mătoarele  paşapoarte:    Din  comitatul
        soţiri  s’au  înscris  toţi  fruntaşii acelei co­  Zilele  acestea  s’a  oprit  în  Braşov,  scrie
                                                    »Gaz.  Trans.«, căpitanul bur Otto Witte,   Sibiiului  1019, din al Treiscaunelor  1236,
        mune,  cari  constituindu-se  au  ales  de
                                                    care  întrerupându-şi  călătoria  sa  spre   al  Braşovului  478,  Târnava-mare  387,
        president  pe  parochul  Toma  Doican,  v.
                                                    Amsterdam,  a ţinut două conferenţe des­   Ciuc  397,  Făgăraş  263,  Alba-inferioară
        preş.  propriet.  Ioan  Micu,  membrii  în
                                                    pre  aventurile  şi  peripeţiile  carierii  sale   253,  Maramurăş  240,  Odorheiu  228,
        direcţie:  Lazar  Gruia,  Avram  Roman şi
                                                    militare  în  lupta  sud-africană.   De  ori­  Târnava-mică  100.  Cele  mai  multe  s’au
        George Cioca;  cassar înv. George Stoica.
                                                    gine  căpitanul  Witte  e  din  Germania,   dat  fireşte  pentru  România  (3922).
        In  consiliul  de  supraveghiere  president:
                                                    de  unde  a  emigrat  şi  s’a  stabilit  acum
        notarul  Alex.  Neagoe,  v.  preş.  propr.
                                                    9  ani  între  Burii  din  republicile  sud-
        Ioan  Doican  şi  încă  alţi  5  membri.                                                    Cărţi  poştale  confiscate.      Mi­
                                                    africane.   La  isbucnirea  răsboiului  en-
                                                                                               nistrul  român  de  interne  a  cerut  auto­
                                                    gleso-bur,  s’a  înrolat  în  armata  genera­
             întărirea  Germaniei  la  gra­                                                    rităţilor  în  drept  din  Iaşi confiscarea tu­
                                                    lului   Cronje  din   partea   căruia  în
        niţa  rusească.  Ziarul  »Koln.  Ztg.«                                                 turor  cărţilor  poştale  cu  ilustraţiuni  ne­
                                                    curând  a  fost  înaintat  la  rangul  de  că­
        publică  un  articol,  în  care  spune,, că                                            cuviincioase.  Decisiunea  s’a  luat în urma
                                                    pitan.  Intr’u na  din  luptele  din  jurul La-
        Germania  va  spori  la  graniţa  rusească                                             plângerilor  mai  multor  directoare  de
                                                    dysmithului  a  căzut în  prinsoare englesă.
        numărul  garnisoanelor  sale,  pentru-că                                               şcoli  de  domnişoare,  cari  zilnic primeau
                                                   Dimpreună  cu  ceilalţi  prisonieri  buri  a
        astfel  cel  puţin  întrucâtva  să  contraba­                                          astfel  de  cărţi  poştale  pe  adresa  ele­
                                                    fost  dus  în  insula  sf.  Helena.   De  aici
        lanseze  nenumăratele  îngrămădiri  de                                                 velor.  Acelaşi  lucru  s’a  făcut şi la Galaţi.
                                                    a  scăpat  în  curând  şi  a  ajuns  în  Lon­
        trupe  din  partea  Ruşilor!  —   Ori-şi-cine
                                                    dra  pe  o  corabie  englesă,  al  cărui  ma­
        va  înţelege,  termină  articolul,  urcarea  a-
                                                    şinist  era  o  rudenie  a  căpitanului fugar.   Atentat  contra  unei  comune.
        ceasta  a  apărării,  ba  chiar  şi  aceea s’ar
                                                   Din  Londra  a  isbutit  să  se  strecoare   Un  bărbat,  pe  care  l’a  părăsit  soţia,  se
        părea  natural,  dacă  s’ar  întări  frontiera
                                                    nesupărat  de  nimeni  până  în  Amster­   înfuria,  din  causa  aceasta  aşa  de  mult,,
        cu  un  corp  întreg  de  armată.
                                                   dam,  de  unde  voia  să  plece  earăşi  în   încât  voi  să  prefacă  în  ruină  un  sat în­
                                                   Iohanesburg  (Transvaal)  unde  îi  rămă-   treg,  ca  necredincioasa  lui  soţie  încă
            O lăudabilă şi înţeleaptă faptă.       seră  soţia  şi  copiii.  Trecând  peste  Ger­  să-şi  afle  moartea.  Muncitorii  băieşi din
        Să  scrie  că  dl  Constantin  Cothişel,   mania  a  ajuns  în  Port-Said,  unde  cu   comuna  Behringhausen,  lângă  Colonia,
        paroch  gr.-or.  în  Certege  (Turda-Arieş),   data  unei  petreceri  s’a  descoperit  şi  a   mergând  la  lucru,  au  aflat  în  mijlocul
        ’şi-a  asigurat  vieaţa  pe  suma  de  cor.   fost  prins  şi  dus  din  nou  pe-o  corabiă   comunei  14  bucăţi  de  dinamită  una
        20.000  şi  a n u m e  în  f a v o r u l  b i s e ­  engleză.  De  aici  abia  a  putut  scăpa  cu   lângă  alta.  S’a  văzut,  că  deja  fitilul  era
        r i c i i   gr.-ort.  d in   C e r t e g e .   Fapta   înotul  şi  cu  primejdia  vieţii  şi  a  fost   aprins,  dar’  cine  ştie  din  ce  causă,  s’a
        aceasta  se  laudă  de  sine  şi  merită  a  ' mântuit  de  valurile  mării  de-o  corabie  stins  şi  astfel  comuna  a  scăpat  de-o>
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11