Page 1 - Bunul_Econom_1901_20
P. 1
Anul II. Orăştie, 12/25 Maiu 1901. Nr. 20
O R G A N U L
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroahe (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în flecare Sămbătă Abonamentele şi irtserţiunile se plătesc înainte.
mai mare comoditate şi mai mare si
Dela Reuniune. ÎNDRUMAREA PE GĂI NOUE. guranţă (pază) averii şi vieţii, dar’ în
schimb ne şi cer mai mult, ca se ne
CONVOCARE m. poată da acest mai mult faţă de tre
»Reuniunea, Economică din Orăş Ear’ noi, care nu ne putem lăuda cut. Dacă dar’ noi vom rămânea tot
tie « îsi va ţinea Luni în ? Iunie n. cu spriginul şi cu bunăvoinţa celor-ce cu puţinul pe care l’au avut părinţii
y f
(21 Maiu v.), adecă a doua zi de Ru au puterea în mână şi cari mult ar noştri, şi de dat trebue să dăm mai
salii putea se facă şi în favorul nostru, noi mult, pe lângă aceea că şi puţinul pă
avem se ne răzimăm pe propriile pu rinţilor l’am împărţit între noi mai mulţi
I-a adunare generală ordinară
teri, pe propria înţelepciune. , Oamenii ca ei, apoi e numai prea firesc că înain
la oarele 2 d. a. în comuna Romos, după noştri de ştiinţă şi de carte, să-’şi arunce tăm repede spre prăpastia sărăciei, şi
următorul program : ochii asupra lucrării din ţeri streine, ne tot căinăm că : »hei, au trecut vre-
1. Deschiderea adunării prin pre dela popoare, streine, se ne spună mile cele bune cum erau pe vremea
şedinte. apoi şi noue ce văd acolo lucrându-se tatii sau a moşului!«
2. Raportul comitetului Reuniunii mai bine ca la noi, şi noi apoi se ne Nu e aşa. Vremile noastre sunt,
p e periodul de timp dela inactivarea ei unim toate puterile noastre bune, ca cu toate-că ne-am înmulţit şi noi şi
p ân ă la finea anului 1900. se introducem şi la noi lucrarea cât sarcinile ce avem de purtat, chiar mai
j>. Raportul cassarului despre sta mai desăvîrşită, care pe alte popoare bune ca cele ale părinţilor şi moşilor,
rea averii Reuniunii. le-au ridicat mult peste noi. căci ele ne îmbie fel şi fel de descope
p. Budget pe anul 1901.
Şi ce vedem că se face în alte ţeri ? riri ale ştiinţei şi în economie, pe. cari
£. Anunţarea fi desfăşurarea pro
Aceea, că puterile poporului nu mai folosindu-le în lucrarea noastră, putem
gram ului exposiţiei de vite hotărîte a
stau, ca la noi, grăm ădite aproape toate ajunge lâ roade care să ne procure
să ţinea, cu o eventuală prelegere asu
asupra unui singur ram de economie, mulţumire şi fericire îndoită ca mulţu
p ra însemnătăţii ţinerii vitelor.
asupra agriculturii, ci tot mai tare se mirea şi fericirea de pe vremea tatălui
6. întregirea comitetului.
îm part şi asupra celorlalţi râm i însem şi moşului! Să învăţăm însă, şi se şi
7. O prelegere economică.
naţi de economie, asupra comerciului lucrăm după învăţătura primită.
8. Distribuirea prem iilor puse de
şi industriilor, vedem că guvernele Dar’ să revenim. Stăruim pentru
reuniune pentru altoi în 1900.
ţerii însăşi, sd silesc a da cât mai mult îndrumarea fiilor noştri pe căile pentru
9. Eventuale propuneri.
prilej tinerimii, a păşi pe drumurile du noi cam noue, ale industriilor şi nego
10. Esm iterea alor 2 membri pen
cătoare la munca în aceşti râmi eco ţului. Până ne va ajuta D-zeu să avem,
tru verificarea protocolului.
nomici, deschizând, cum se deschid în Cu timpul, şi noi oare-cari şcoale eco
11. închiderea adunării.
România, cât mai multe scoale aşa zise nomice proprii, rămâne în întâia linie
Toţi membrii f i binevoitorii acestei
„profesionale", adecă pregătitoare la in în grija părinţilor doritori de bine
Reuniuni Economice sunt prin aceasta
dustrii, meserii, şi de agricultură, adecă fiilor lor, a-’şi îndrepţa fii la cursurile
cu toată dragostea poftiţi a lua parte
dătătoare de cunoştinţe mai înalte în pregătitoare existente şi la stabilimen
la I-a ei adunare generală.
tru lucrarea pământului şi ţinerea vi tele la cari ar putea învăţa ceva mai
Experienţa unui an de zile va f i
telor, risipind prin acestea tot mai mult bun, — şi în locul al doilea rămâne
dat prilegiu celor cu interese pentru pro
credinţa greşită pe care o exprimă po ' aceasta o datorintă a societăţilor
>
*
movarea economică a poporului nostru,
porul în cuvintele: cum au lucrat şi noastre economice şi culturale, de
s i afle poate idei noue f i fericite, cari
trăit părinţii noştri, putem trăi şi noi a priveghia în jur de sine, şi unde
a r fi a s i pune în lucrare prin Reu
lucrând tot aşa. Poţi trăi de trăit, dar’ văd câte un tiner cu aplicare şi talent,
niune în scopul prom ovării economice
te vei trezi tot mai mult cu sărăcia să-’l îndrume şi să-’l spriginească chiar
a poporului, f i adunarea generală dă
învăluindu-te ca un nor rău şi ducân- materialiceşte, a să perfecţiona, ca să
un bun prilegiu tuturora a veni f i a - fi
du-te spre prăpăd. Părinţii noştri au devină ca mâne un industriaş, meseriaş
expune ideile în form ă de propuneri, şi
trăit pe acelaşi petec de pământ mai sau comerciant de frunte şi totodată
a stărui pentru ele în cercuri m ai largi.
bine ca noi, întâi pentru-că numărul un model, o pildă viuă pentru alţii.
Din şedinţa dela 11 Maiu n. a comi oamenilor era mai mic, apoi eă şi dă Nu se poate tăgădui că unele corpo-
tetului vReuniunii Economice în Orăştie1'. rile erau mai mici; ei puţin aveau şi raţiuni culturale ale noastre să şi stră-
J>r. lo a n M ihu, lo a n M oţa, puţin li-se cerea. Azi statele au trecut duesc a face câte ceva în punctul aces
preşedinte. secretar.
prin mari schimbări: ele ne dau mult ta: dau ajutoare la învăţăcei de meserii,
