Page 5 - Bunul_Econom_1901_20
P. 5
Nr. 20 BUNUL ECONOM - _____ Pag- 5
le-au stricat răcelile continue, venturile cuvinte, vom spune, că cei-ce agonisesc
S tupărit
şi uscăciunea; ele se desvoaltă foarte stupi au să fie cu deosebită băgare de
încet. samă, ca matca se fie tineră şi stupul
Agonisiţi-vă roi!
H e m e i u 1 si h r i ş c ă stau binişor.
j * j bogat în albine. Ştim că numai puţini
Inul şi c â n e p a în regiunile su Dela un timp încoace se scrie foar stupari poartă socoteală de vîrsta mat-
perioare se mai samănă şi acum; în te mult prin gazete despre trebuinţa: cei şi îndeosebi plugarii nu ţin de loc
celelalte semănatul s’a sfîrşit deja cu ca un număr cât mai mare de oameni samă. De aceea e aproape cu neputin
bine, semenţa a răsărit şi se desvoaltă din fiecare comună românească să pră ţă a şti fără îndoială vîrsta cutărei
frumos. sească stupi. »Bunul Econom« încă a matce. Atâta însă poate se ştie orice
Plantatiunile de t ă b a c din contră stăruit şi stărue cu multă însufleţire în stupar, că roiul dintâiu iese cu matca
se desvoaltă şi acum încet. această direcţiune. cea bătrână, roiul al doilea şi al trei
Na pi i de z ă h a r şi de n u t r e ţ De astă-datâ nu vom insista să lea iese cu matca tineră şi stupul care
s’au desvoltat îndestulitor în partea cea arătăm din nou folosul cel mare al pră- dă roiul de asemenea rămâne cu matcă ti
mai mare a ţării; totuşi ei au fost stri sirei stupilor. Credem că cetitorii aces neră. Vom da aşa dară întâietate ro
caţi mulţi de insecte si vermi. In multe tei foi sunt deplin încredinţaţi despre iului de al doilea, dacă e bogat în al
>
>
>
locuri napii de zăhar au trebuit să se acest folos. bine şi destul de timpuriu, sau apoi
pună a doua-oară.'■ Ceea-ce voim a face cu acest pri stupului, care a roit, şi prin urmare a
o
Desvoltarea p 1 a n t e 1 r de n u lej este: să aducem aminte cetitorilor, rămas cu matcă tineră.
t r e ţ a r t i f i c i a l e nu este îndestuli- că acum este timpul cel mai potrivit încât pentru strămutarea roiului
toare. T r i f o a e l e şi l u c e r n a sunt de a ne agonisi stupi. sau stupului, care a roit, aceea trebue
rari şi mici. Cucuruzul de nutreţ şi mă
Roii de obiceiu sunt mai ieftini se se facă în ziua roirei, şi anume: ro
zărichea se desvoaltă binişor.
decât stupii cu miere. Şi mai e la mij iul nu se mai aşează în stupina din
L i v e £ i le promit recoltă mai bună
loc şi o împregiurare, care nu ni-se care a roit, ci din locul, unde a fost
în Alfold, în ţinutul dincoace de Du
îmbie în ori ce timp. Şi anume: un stup prins, se strămută de-adreptul în stu
năre, în valea Tisei şi parţial în Ardeal.
agonisit din aceeaşi comună nu-1 poţi pina cumpărătorului. In ziua roirei sau
Pentru păşuni e de lipsă ploae,
strămuta decât în 3 restimpuri, şi ade în cea următoare, e neapărat de lipsă,
V i i l e în general stau mijlociu.
că: la începutul iernei, când albinele se să se strămute şi stupul care a dat ro
Bruma din 6 şi 7 Maiu le-a causat stri
închid şi nu mai sboară până în pri iul, dacă din întemplare pe acesta l’am
căciune. !
măvară, apoi la stîrşitul iernei, ca sbo- fi agonisit.
P o m i i promit o recoltă mijlocie,
rul dintâi să-’l facă dela locul, unde
ei au suferit din causa brumei, gerului,
stupul a fost strămutat, şi în sfîrşit pe
grindinei şi a furtunilor. Acum îi nă- Ş tiri de tot felul
timpul roitului, căci roiul şi stupul care
păstuesc vermi şi gândaci de Maiu. De
a roit se pot strămuta ori-unde în co
ceşti din urmă se arată în multe lo
mună. Tocmai de aceea timpul roitului Frumoase daruri evlavioase.
curi roiuri întregi.
nare samăn în privinţa agonisirei stupilor. Biserica gr.-or. română din O r ă ş t i e
Dacă e să mai adaugăm câteva a primit de sf. sărbătoare a înălţării
săraca fată şi pe mă-sa, pe soră-mea. din urmă scriitor îl cunoştea ca pe un duceţi şi să vă întoarceţi sănătoşi, aşa
Da o să-’şi găsească el odată beleaua cal breaz. De multe ori, ţăranii să fă cum plecaţi acu. Noi vom rămânea se
cu mine! leau zicend de el : Ehe! dacă nu era ne luptăm cu nevoile pe aici. Şi mare-i
— Ei, ştiu eu! zicea moş Şerban, Şerban cu noi, de mult grecu ar fi pus D-zeu! dreptatea e cu noi. Nădăjduim
de ce Vasile s’a băgat la curte. Grecu stăpânire pe tot satul. să ne vedem scăpaţi la liman. Iacă tu,
vrea să bage zizanie între noi! da n’o George, ştii săracu tată-tău era om bun
Irina, răzimată de umăru lui George
să-i priească! şi de treabă, da cela (arată mânios cu
stă nemişcată. Cu ochii ţintă la moş
Toată lumea, adunată acolo, s’a mâna în spre curtea boerească) l’a
Şerban si cu mintea deschisă ca să-’l
mai învioşat, când a zărit pe moş Şer » 1 băgat în păment. Din bucata de pă-
înţeleagă şi ea ce vorbeşte. In mintea
ban. Dela mic pân’ la mare s’au adunat ment, de care o aveaţi alături de-a
ei, moş Şerban lua proporţii mari de
roată împrejurul lui, ca să-’l asculte mea, ştii, lângă rediu, nu i-a mai rămas
tot. Uitase chinul ei, când moş Şerban
vorbind. decât doi coţi pentru groapă. Să zicem,
vorbia îmbărbătând mulţimea adunată
In vremuri grele, la nevoi şi ne că tu pleci la oaste; ai să ai ce mânca
în jurul lui.
cazuri, moş Şerban Ie vorbia drept şi acolo, da săraca mă-ta, rămâne pe dru
iscusit. El, ştia toate. Timp de zece ...— Că... aşa e, flăcăi! zicea moş muri la vreme de bătrâneţe.
ani, cât a bătut el drumul Galaţului, Şerban. Voi trebue să vă duceţi acolo (Va urma.)
văzuse şi auzise multe. Era singurul la datoria voastră. Si noi am fost. Că
J
din satul lui, care mai ţinea piept lui aşa e scris pisemne. Că dacă pe lume
cuconu leni, fost arendaş al moşiei, sunt lifte spurcate, Turci care vor să
acum proprietar." La judecata ce satul ne omoare şi să ne ia pământu şi
întreg avea cu cuconu leni, el vorbise femeile, apoi trebue să *ne luptăm
de mai multe ori ca un advocat. Tot cu ei pe vieaţă şi pe moarte. Se
tribunalul, dela preşedinte până la cel fiţi cuminţi pe acolo pe unde vă
