Page 3 - Bunul_Econom_1901_20
P. 3
Nr. 20 BUNUL ECONOM Pag. 3
«Haţiegana», institut de credit, Haţeg In şedinţa sa dela // Maiu n. co- caeră cu Englezii, dar nu atât prin
t > ■ '
20 cor., Todor Dobri, neguţător 5 cor., mitetul »Reuniunii Economicei a hotă- luptă deschisă îi nimicesc pe aceştia,
George Costa, econ. 1 cor., Pensiona rît se ţină întâia exposiţie de vite la cât prin tactica lor de guerillă, că ade
tul 1 cor., toţi din Haţeg- Ilie Geor- Orăştie, în ziiia ce se va fix a în adu că îi neliniştesc tot mereu şi îi silesc
gescu, înv. dir. 1 cor., Sever Cristian, narea generală. să stee acolo pe picior de răsboiu acum
înv. 1 cor., Nicolau Şerb, înv. 1 cor., L a exposiţie vor fi admise vitele acuşi de 2 ani de zile, cheltuind atâta cât
Romul Vraciu, înv. 1 cor., Ilie Dobrotă, din Orăştie si din toate comunele ve- nu e vrednică toată ţeara. Mai e noro
)
>
paroch 2 cor., Emil Lupan, notar 2 cine. Un comitet special va pune la cale cul Burilor şi clima grea cu Care En
cor., Aron Şerb, preot 1 cor., „Mielul", toate, pentru nimerita arangiare şi reu glezii nefiind deprinşi, să bolnăvesc lea
cassă de împrumut şi păstrare 18 cor., şită a exposiţiei. să. Numai nainte cu vre-o 2 săptămâni
Ioan P. Bozologoeviciu 1 cor., Ioan comandantul Kitchener a trimis acasă
Atragem luarea aminte a econo
Prodan, econ. 1 cor., toţi din Poiana; 18 compagnii de soldaţi ca nâfiind-’i
milor noştri din loc şi din ju r asupra
Romul Coţoiu, comerciant, Baia-de-Criş, de nici un folos! Să scrie că Kitchener
acestei hotârîri, rugându-i a să gândi
în loc de comună peritoare pe mor a şi cerut guvernului englez să închee
încă de p e acum la acest lucru şi a se
mântul de pie memorie a bunului seu pace cu Burii fie şi cu condiţii mai
hotărî pentru participare. In cele vre-o
tată, Eliseu Coţoiu, fost înv. 20 cor., bune pentru aceştia, căci nu e nădejde
4 săptămâni cât mai sunt până la ex
Vladimir Spătariu, adv. 2 cor., Nicolau a-’i putea răpune. Ţara muntoasă îi aju
posiţie, să pot face mulţumitoare îngri
Nedelco, econ. 1 cor., Paul Liuba, tă, încât ei tot stau cete ascunse în
jir i şi pregătiri, ca să se arate ce poate
privatier 1 cor., Dr. R...., adv. 1 cor., munţi şi numai ies, te neliniştesc şi
şi poporul nostru de aici în preţiosul
Dr. Nicolyeviciu Istvân, adv. 1 cor., iară pier, încât n’ai cu cine te bate,
ram economic a l ţinerii vitelor.
toţi din Vârşeţ; George Lazar, adv. dar nici pace nu ai.
Inteliginţa noastră de prin sate şi
Arad 20 cor., Constantin Cothişel, par. Atâta hotărîre întru apărarea pa
cetitorii buni a i acestei fo i, să dee de
gr.-or., Certege 50 cor., Petru Călciu- triei nici Istoria nu ştie povesti se se
veste economilor de vite, ca să le ştie
nariu, adv. Orşova, în fav. gimnasiului mai fi văzut la un popor aşa mic, fa
îngriji.
10 cor. ţă de un duşman aşa puternic.
Să vor împărţi m ai multe prem ii
în bani economilor cari vor arăta că
Exposiţia de vite. tin vite de soiu mai curat si le ştiu
J J > Agricultura
griji m ai bine.
Comitetul Reuniunii. Timpul cositului.
Institutul de credit şi economii »A r
deleana «■ din Orăştie. a pus în anul Este o greşală mare aceea: de a
trecut la disposiţia »Reuniunii Econo face prima cositură numai într’un târziu,
m icei din Orăştie suma de 200 cor, cu Din tara şi din afară. prin luna lui Cuptor şi August. Fie că
menirea, ca acei bani se fie împărţiţi plugarii amână cositul pentru-ca să ago
de Reuniune ca prem ii la o eventuală = Dela B uri ştirile zilelor din ur nisească fân mai mult, fie că sunt împe-
exposiţie de vite ce s’a r arangea prin mă sunt pline de nădejdi pentru aceşti decaţi din pricina altor lucrări înteţitoare,
Reuniune aici. rari eroi. Icî-colea în lupte să mai în- aceasta e o greşală mare şi păgubitoare.
Fulgerele dese, bubuitul tunetului — Da ce-ai stat aşa mult? trebuiau să plece anul acesta. Printre
din depărtare, vântul puternic, care în ...— Apoi tot aşteptam să stea ei, era şi George al Paraschivei.
doia până la pământ crâcile nucului ploaia. La o masă dinaintea crâsmii,
sub cari şedeau, vrăjise dragostea lor Mama Paraschiva să găta să plece George sta posomorit. Din când în
chinuită. Şi se părea un vis. Par’că şi ea. Cerea Irinei un capăt de sac ca când sorbea, de duşcă, câte un pâhar
sburau, fermecaţi în văzduh . . . . să se apere de ploae. de pelin. Irina sfiicioasă şi desnădăj-
duită, stă în picioare lângă umărul lui.
— Mânia lui D-zeu, Zoiţo, zicea
Irina sări de odată, drept în picioare. ea. Ear’ a început fă, ploaia. Praf o E gătită ca de horă. Abia îndrăsneşte
— Ia auzi!..... Mă strigă mama, să se aleagă de ce-a mai rămas pe să-’i spună câte o vorpă şi să-’i atingă
George. Mă duc... Lasă-mă... câmp. De-o bucată de vreme încoace umăru.
Ploa de-a binelea şi ei nu băgase D-zeu ăsta, Doamne iartă-mă, par’c-a Mama Paraschiva, uscată de du
de seamă. Mama Zoiţa, în capătul pris urgisit satul nostru! rere, venea în grabă de acasă, plângând.
pei despre grădină striga pe Irina de Ţi-am adus, dragu mamii George,
La lumina fulgerului, Irina privia
se auzea prin toţi vecinii. traista cu mâncare Francii’s legaţi în
de pe prispă pe mama Paraschiva cum
— Fugi George! colţul basmalei celei roşe. Is aici în
se depărta de casa lor, luptându-se cu
— Ne mai vedem mâni, Irino. traistă. Ie şi pune-i în sîn, să nu-i pră
vântul şi cu ploaia.
— Viu se te petrec. pădeşti.
Irina venia, fugind despre fundul gră * * — Da tu, Irino! Ai venit şi tu !
dinii ; pământul duduia sub picioarele ei. A doua zi era Duminecă. Mai tot Irina se înroşi.
— Iacă-că’s aici mamă. Tocmai să satul era strîns înaintea primăriei şi la — Apoi... am venit şi eu, mamă
ream pârleazu prin fundul grădinii, când crâşma de alături. Vr’o douăzeci de Paraschivo... Dacă George pleacă, am
m’ai strigat. flăcăi, cari căzuse la sorţi anul trecut, venit şi eu se privesc!
