Page 2 - Bunul_Econom_1901_20
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM ________ _ Nr. 20
câte 50 — 100 Coroane la an dar Ear’ despre asta fiind vorba, nn Pentru
aceasta ni-se pare prea lucrare măruntă, putem din destul combate credinţa
Masa studenţilor
care numai ne înmulţeşte numărul, dar’ greşită Ce o au mulţi părinţi Români *
dela gimnasiul rom. din Brad.
nu ne şi ridică nivelul meseriaşilor, in cari zic: Dacă copilul nu-’mi învaţă
dustriaşilor şi comercianţilor noştri. bine, şi văd că nu face ispravă cu
Afară de cei publicaţi în numărul
O lucrare vrednică de toată conside cartea, îl dau la o boltă ori la meste-
nostru trecut, s’au mai înscris pe lista
raţia am vedea noi în aceea, ca socie- şug! Pe când adevărul e, că chiar la
>
>
tăţile noastre culturale şi economice se negoţ îţi trebuesc oameni foarte isteţi, purtată de par. Io a n M oţa, următorii
domni cu taxe de ajutorare la fondul
nu caute numai elevi, ci între elevii ce foarte sprinteni, de vrei se se ridice
Mesei studenţilor în Brad:
şi-au sfîrşit deja cu bine anii de studii peste alţii, asemenea la meserii şi in
Dl Aurel P. Barcian, proprietar
se caute pe cei mai deştepţi, pe dustrii.
n Orăştie 50 cor., dl Iosîf Indrieş,
cei eminenţi, si în loc să-’i lase a Se nu alegem dar’ pentru comerciu
proprietar în Băcăinţ 20 cor., dl Ioan
începe îndată ca „calfe" lupta cu greul şi pentru meserii, numai pe fiii noştri
Branga, înv. în Orăştie 2 cor., dl Al.
vieţii, se-’i trimită încă un an ori doi, mai slăbuţi, căci atunci şi starea co-
Herlea, notar în Vinerea 3 cor., dl
după felu l ocupaţiunii, la locuri mai merciului sau industriilor representate
Dion. Popovici, notar Bacia 2 cor.,
înalte de studiu, în ateliere mari din prin ei, slabă va fi, şi de aceea suntem
Ioan Andrescu, friseur în Orăştie 1 cor.,
oraşe mari, sau, dacă sunt, la cursuri noi tot napoia altor neamuri în aceşti
Petru Truca, notar Romoşel 2 cor.,
superioare, cari se-’i perfecţioneze în râmi economici, ci se îndrumăm pe
Iosif Dumitru, notar Beriiu 2 cor. — Dl
breasla lor, aşa ca reîntorşi de acolo aceste cărări bogate şi bine răsplă-
Ioan I. Vulcu, publicat în numărul
şi aşezaţi acasă, ei se nu mai fie numai titoare, tocmai pe fiii buni, deştepţi,
trecut din greşală cu numai 10 cor.
nişte măiestri, industriaşi sau corner- ageri, cari se se ştie ridica peste alţii
a dat 20 cor., ceea-ce prin asta să
cianţi mediocri, ci fo rţe superioare, prinzând putere şi îmbogăţire mai pe
rectifică.
cari se se distingă, cari se ridice nu sus de ei! Atunci vom putea vorbi şi
De tot sa încassat cu lista nr
mele bun şi nivelul peste tot, al breslei noi de un viitor al acestor râmi eco
60 suma de: 220 cor. care au fost
lo r! nomici la noi, şi de o mai bună îm păr
trimise deja Direcţiunii gimnasiului la
ţire a puterilor lucrătoare a poporului
Un frumos început a făcut şi în Brad.
nostru. La acestea se se gândească şi
punctul acesta institutul „.Ardeleana“ *
corporaţiunile şi societăţile noastre cari
din Orăştie, care din profitul anului — Din alte părţi de asemenea
au mijloace pentru spriginirea mese
seu trecut a destimat 400 cor. pentru încurg sume frumoase pentru umana
riilor, comerciului, economiei peste tot. |
trimiterea vre-unui tiner meseriaş la instituţiune. Mai nou publică Direcţiu
un stabiliment sau curs mai înalt, din Nu numai mulţi, ci mulţi buni, nea gimn. următoarea listă de contri-
care se se reîntoarcă perfecţionat. Căci superiori, distinşi, Să vedem printre buiri pentru numita „Masă": Nicolau
cu drept cuvânt, noi azi nu avem se oamenii noştri p e toate teienele econo Fizeşan, preot militar în Braşov 10 cor.,
ne mai batem numai pentru a avea mice, şi atunci altcum putem nădăjdui George Roxin, pretor Tenke 2 cor.,
mulţi, ci mai ales buni, distinşi oameni în viitorul nostru în toate privinţele! Aurelin Fildan 2 cor., Demetriu Ne-
în comerciu, industrie, agricultură, şi Io an M o ţa. grean, comerciant în Beiuş 20 cor., Dr.
peste tot locul. Leo Parasca, medic, Haţeg 5 cor.,
F O I Ţ Ă , raca mamă cu noi. Iacă acu, o să ră vezi multe fete pe acolo, pe unde te
mână şi ea singură, fără nici un ajutor; duci, şi....
vai de capul ei cum o se trăească! Irina îşi şterge lacrimile cu dosul mânii.
IN D U R A R E Norii se adunau din ce în ce mai
— Aşa e George, şi-am trăi, fără
— NUVELĂ -- deşi deasupra văii satului. George ur
să ne ştie nimeni de urmă.
)
(Urmare) mărea Cu ochii fără să voiască, zigza
Mână ’n mână, amândoi rămân tă
— Zeu, nu ştiu nimic, George! gurile dese de fulgere. Lumina lor în
cuţi, duşi pe gânduri. Aceeaşi desnă-
Doar’ nu-s nebună se me duc. O se ţepătoare îi făcea râu. I-se părea că-i
dejde îi munceşte pe amândoi: să aş
muncesc la câmp cu mama. El n’are despică drept între ochi capul. Fălcile
tepte atâta până îşi vor împlini visul.
decât se slugărească, dacă vrea. Cu începeau a i-se încleşta; toată firea se
Nu ştiu dacă va veni şi ceasul acela,
deasila nu o se me bage. Me duc frământa în el tot aşa de groaznic ca
gândea fiecare. El ofta înăbuşit, de
atunci la fratele mamii, ştii, la moş şi norii deasupra capului lui. Ţinea pe
ciudă mai mult, când se gândea că ea
Sandu- că şi el se plânge de grecu. Irina, încleştată de mâni şi de mijloc.
o să-’şi piardă poate capu şi o să între
Si tatii i-e frică de mos Sandu. Intr’o Ea vezându’l aşa de întunecat, îşi lăsă
»
’
zi când bătuse pe mama, n’a stat trei fată în casă la curte. Ea plângea de încet capu pe pieptu lui, privindu-1
frică că el o s’o uite, când va vedea
zile ascuns în păpuşoi de frica lui moş duios în ochi. Oftatul şi bătăile inimii
alte fete.
Sandu! II căuta cu ţepoiu la arie! lui începură să o înfricoşeze. La lumina
— Eh, Irino, dacă n’aş pleca în — Irino, tu să mă aştepţi; să nu fulgerelor zări pe geana lui stufoasă şi
te măriţi până nu m’oi întoarce j că pe
miliţie, aş şti eu ce se fac. N’am mai neagră ca noaptea o lacrimă, sclipind
alta n’o se iau,
‘sta noi aici, în sat; am fugi. Ne-am ca o stea. Tresări. La a doua fulgeră
duce pe altă moşie şi-am munci; că — Eu te-oi aştepta, George, dar’ tură, ochii lor se căutau, se întâlniră şi
aici tot n’am pământ. Aş lua şi pe să- mi-e frică că tu ai să me uiţi, ai să par’câ nu se mai cunoşteau.
