Page 2 - Bunul_Econom_1901_29

Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 29

le cer! De acest fel sunt băncuţele aşar iarbă naturală nu se poate socoti ca s’ar putea păstra şi murându-se, ori
zise »Raiffeisen«, de cari am înfiinţat şi cultură îndoită. Păşunatul de toamnă s’ar putea da vitelor în decursul toam­
noi unele aici, se fac multe prin comi­ al miriştilor, ce primăvara se samănă nei în stare verde.
tatul Sibiiului şi prin Germania mai ales. cu cucuruz, de asemenea nu se poate Nu e îndoială, prin cultura îndoită
O pornire lăudabilă vedem făcân- socoti ca a doua roadă de pe acelaşi a pământului se sporeşte în mod în­
du-se zilele astea în Sibiiu, prin dl V. loc într’un an. Ear trifoaie şi lucernă, semnat venitul economului. Tocmai de
Tordăşan, secretarul Reuniunii agricole împreună cu spicoase, se samănă rar aceea trebue stăruit în această direc­
române, care în Sibiiul însuşi se stră- de tot la noi. ţiune; altfel deajaba ne plângem de
dueşte a aduce poporul econom la aceea, S ’ar putea încâtva număra între vremi grele, de date şi câte toate. Cu
ca se înfiinţeze o bancă de asta mică modurile de cultură îndoită: obiceiul modul de cultură de până acum, nu
poporală, care se slujească poporului de-a pune printre cucuruz: fasole, mai merge. Şi îndeosebi nu mai poate
econom cum arătarăm mai sus. In Sibiiu crumpene şi cânepă de sămânţă, ori merge cu lăsatul ogorului, şi cu luarea
mai sunt 4 bănci mari, care de care apoi napi şi curechiu; căci cu chipul numai a unei roade, când, cum vedem,
mai bogată, milionare toate, şi ai crede acesta locul se întrebuinţează cât de s’ar putea lua şi două roade de pe
că o atare băncuţă să n’aibă ce mai bine. Totuşi nici modul acesta nu poate acelaşi loc într’un an. Aşa fac oamenii,
căuta aci. Noi credem însă că are; şi fi pus cu drept cuvânt în rîndul cul­ cari stărue înţelepţeşte cătră îndestulare,
în tot locul pe lângă băncile mari ar turii îndoite; deoare-ce aceasta presu­ şi aşa trebue să facem şi noi. Căci,
avea loc, ba ar fi de dorit să se în­ pune sămănarea şi recoltarea a două îndeosebi, Cine are pământ puţin şi
fiinţeze negreşit şi atari băncuţe, cari plante deosebite la termine deosebite nici pe acela nu-’l exploatează (nu-’l
lucrează cu împrumuturi mărunţele. Asta în acelaşi an. lucră) în modul cel mai potrivit, cum
pentru poporul mare, ar fi un lucru Astfel este, când s. p., în grâul s’o mai poată duce?
care 'ar însemna un pas înainte intru
sămănat de toamna, de cu primăvară Dl Dr. George Maior, în opul
ajutorarea lui în cele economice. sămănăm trifoiu. După-ce am secerat său ,,...Agricultura raţională", reco­
Din punctul acesta de vedere, nu holda trifoiul se desvoaltă în toată mandă următoarele culturi îndoite:
putem decât să salutăm cu căldură fru­ puterea şi toamna avem o a doua roadă a) 1. Cucuruz (cu ce de obiceiu se
moasa străduinţă dela Sibiiu, dorind ca de mare preţ, neasămănat mai preţioasă mai samănă printre el).
şi pe la noi să se lucreze mult şi serios decât miriştea. 2. Grâu şi după el măzăriche.
în acest sens, la oraşe ca şi la sate!
Cultură îndoită facem şi când, s. p., 3. Orz şi după el napi de mirişte.
miriştea de grâu, secară sau orz o arăm 4. Săcară şi după ea mohor. •
îndată după secere şi sămănăm cucu­ b) 1. Plante de săpat.
Cultura îndoită a pămentului. ruz de nutreţ, mohory măzeriche, meiu 2. Grâu apoi napi de mirişte.

s. a. 3. Săcară apoi hrişcă,
j
Pământul este supus culturii în­ Aceste plante se desvoaltă destul 4. Orz, apoi cucuruz verde ori
doite, când în acelaşi an se iau de de bine până toamna, mai cu samă măzeriche.
pe el două roade. O astfel de cultură umblând timp priincios. Dacă unele c) 1. Spicoase de toamnă, apoi în
la noi nu se prea face. Cositul dă din ele, cosindu-se, se pot usca, le vom mirişte hrişcă cu trifoiu încarnat.
două sau de trei-ori a livezilor de întrebuinţa ca nutreţ pentru iarnă. Ele 2. Trifoiu încarnat o cositură, apoi

cari în toate zilele îşi aţinteau privirile In ziua hotărîtă pentru începerea
Isbutirea este răsplata şi cugetele spre înger, era şi un om lucrării, Teluhkin se sui, pe dinlăuntrul
stărninţei până în sfîrşit. cu numele Teluchkin. Acest bărbat turnului până la cea din urmă fereastră,

era un dibaciu acoperitor de case, şi fără a lua cu sine alta decât o funie
Turnurile cele mai înalte în Peters- în decursul timpului speculaţiunile lui tare si nescari instrumente neînsemnate.
j
burg, capitala împărăţiei ruseşti, sunt luară o întrupare practică, nu ca pla­ De aici privi în jos la mulţimea ne­
ale bisericii S. Petru şi Paul. Vîrful nurile pripite şi netrebnice ale celor­ numărată de popor, şi în sus cătră aşa
turnului, care dela pământ se vede lalţi oameni fără nici un căpătâiu. Tur­ numitul ac, care se înălţa strălucind la
mititel de tot, şi ca şi când s’ar pierde nul era coperit întreg-întreguţ cu tini­ mare înălţime deasupra capului său.
în înaltul cerului, de fapt iese din un chea într’aurită, şi de jos se vedea ca Inima lui însă nu s’a descurajat, şi
glob de o mărime însemnată, pe care şi când ar fi o singură lespede de aur. după-ce a păşit din fereastră pe coperiş,
stă un înger, ce ţine o cruce mare în Inse Teluchkin ştia, că tablele de tini­ ’şi-a început lucrarea atât de grea şi
mână. Acest înger avea odinioară mare chea sunt prinse cu cuie puternice primejdioasă.
trebuinţă de-a fi reparat; din această ieşite înafară pe de lăturile turnului. Funia a tăiat-o în două şi a făcut
cauză era mare nelinişte, şi stăpânirea După-ce el s’a gândit la toate câte un ochiu la amândouă capetele
a fost adusă în mare strîmtoare. întoc­ acestea, şi după-ce în urmă a luat o acelor bucăţi, astfel că din ele şi-a
mirea unei schele la o aşa mare înăl­ hotărîre, merse la stăpânire şi s’a îm- putut alcătui o scară bună pentru suit.
ţime, ar fi costat mai mulţi bani, decât biiat se repareze îngerul, fără de a se Două ochiuri le-a acăţat în două cuie
sunt vrednici toţi îngerii de felul acesta. folosi de schelă şi fără nici uft ajutător, deasupra capului âău, şi în celelalte
Cu sfătuiri fel şi fel, toate fără nici un cu condiţia însă ca, după sâvîrşirea două ’şi-a aşezat picioarele. După aceea,
folos, a trecut mult timp. lucrului, se fie răsplătit după cuviinţa. sprijinindu-se cu degetul dela o mână
Intre mulţimea de gură-cască, Condiţia a fost primită. în puţinul spaţ dintre tablele de tini-