Page 3 - Bunul_Econom_1901_29
P. 3
Nr. 29 ___________________ __________BUNUL E C O N O M _________ _____________________ ___________Pag- 3
se samână meiu şi in urmă se sădesc nile plantelor Ce cultivăm înadins pot înlesnire la ele şi le descompun mai
napi de mirişte; deci în doi ani se iau străbate cu înlesnire la adâncime şi se îngrabă, astfel că planta, ce se samănă,
5 recolte. pot extinde în toate părţile, adunân- poate trage mai mult folos pe ui ma
d) pe un pământ năsipos: du-’şi hrana trebuincioasă. gunoiului. Când însă aratul mirişte lor
1. Crumpene cu alte plante de La arat trebue însă se se ţină urmează a se face toamna, trebue făcut
săpat. samă mai ales de următoarele legi: adenc.
2 Secară, apoi seradella» 1. St? se stârue ca prin arat în 4. Să se încungiure la arat facerea
3. Cucuruz cu alte plante de săpat. cetul cu încetul pătura roditoare greşi lor, adecă se nu rămână loc ne
4. Secară şi apoi mohor. se devină mai adencă, arând din arat printre brezde; să nu se dee
an în an ceva mai afund, până am brezde prea late, şi aceste să se răs
ajuns la adâncimea de 16— 24 centi toarne toate deopotrivă, bine.
Despre arat. metri Cu chipul acesta rădăcinile plan 5. Ogorul de toamna poate fi
telor pătrund la adâncime, unde şi în | j cât de bruşos, şi de aceea se poate
Aflându-ne după secere, când anii secetoşi găsesc umezeală, şi ast | face şi fiind pământul ud; numai să nu
mulţi încep a ara holdele mai de ogor, fel plantele nu sunt osândite se tân se lipească de plug.
mai pentru ceva sămănătură, ţinem se jească, ori sâ peară. 6. De regulă pământul trebue
arat, când nu e nici prea vârtos, nici
scoatem la iveală unele din cerinţele de 2. Toamna mai ales pământul se
prea moale. Cel prea vârtos se lucră
frunte ale aratului, se arătăm unele ară cât mai adânc. Pentru-că pămân
cu greu şi rămâne bruşos, cel prea
puncte ideale, cum s’ar zice, spre care tul mort (pân’acum nelucrat) scos dela
moale se înţăreşte din cale afară. In
ar trebui se tindă toţi plugarii, spre adâncime, peste iarnă se îmbunătăţeşte
amândouă împrejurările arătura nu e
binele lor propriu. foarte mult prin lucrarea îngheţului.
priincioasă. Şi de aceea potrivirea unui
Intre lucrările de căpetenie ale pă Ogorîtul de primăvara încă se
timp priincios pentru arat ajută nespus
mântului, aratul se poate pune în locul face mai adânc decât întorsul şi decât
de mult sporirea roadelor.
întâi, ca temeiul celorlalte lucrări. Si aratul de a treia-oară, în pragul să-
7. Pentru-ca locul se rămână cât
temeiul ori-cărei lucrări trebue se fie mănatului pentru spicoase. Plantelor de
mai oblu, şi pentru-ca buruenile să poată
întru toate bun, dacă e ca lucrările săpat: cucuruzului, cartofilor, napilor, ş.
răsări cât mai bine, după fiecare arătură el
următoare, se isbutească şi se fie îm a. nu le strică arătura mai adâncă nici
trebue grăpat. Făcând aşa, arătura
preunate cu cel mai mare folos. înainte de sâmănat, pentru-că ele au
următoare isbuteşte neasâmănat mai
Prin arat ţintim a mărunţi şi a rădăcini puternice şi lungi, cu cari îşi ;
; bine, şi buruenile se pot stârpi mai
face cât de afenată pătura roditoare a caută hrana şi în pământul mai bun ce,
uşor cu plugul.
pământului, pentru-ca aerul, umezeala prin aratul adânc, ar fi ajuns la adân
8. Pentru locurile late se reco-
şi căldura se poată străbate cu înles cime.
; mandă şi aratul în curmeziş din când
nire la adâncime, mai departe ca pă 3. Locul gunoit din proaspăt şi
în când. Cu chipul acesta locul se lucră
mântul se se întoarcă şi amestece cât miriştea îndată după secerat, se ară de
mult mai bine şi se perd spinările, cari
mai bine, asemenea şi gunoiul. Toto obiceiu mai puţin adenc. Rămânând
se văd la toate locurile arate numai
dată prin arat se împuţinează şi stâr gunoiul şi miriştea la mai mică adân
de-a lungul D ela brazdă.
pesc buruenile netrebnice, ear’ rădăci- cime, căldura si umezeala străbat cu
chea, cu ceealaltă mână a ridicat una turn. In această posiţie a aruncat, prin cărei ajutor a isbutit se se suie din
din funii, acăţându-o în alt cuiu, ce se o înieptare puternică, un cap al celei nou pentru a săvîrşi reparaturile tre
afla mai sus. In acest mod a urmat el lalte funii peste glob, şi calculul a fost buincioase.
pas de pas schimbând acum un picior, făcut atât de acurat, că deja la cea Dacă vom stărui şi noi cu atâta
acum altul, şi ridicând acum o parte dintâi încercare a ajuns după dorinţa voinţa cătră bunurile pe cari ni-le
a funiei, acum ceealaltă, până când lui, şi a văzut capătul funiei atârnând pune în vedere îngerul cel bun, pre
trupul lui nu se mai putea deosebi de de cealaltă parte a globului. cum Teluchkin a stăruit cătră îngerul
jos, şi astfel a ajuns acolo unde turnul Acum s’a lăsat din nou în posiţia din vîrful turnului, de sigur vom ajunge
era aşa de îngust, încât el îl putea care a fost avut-o ceva mai înainte, în societatea aceluia, şi ne vom câştiga
cuprinde în braţe. pentru a-’şi trage funia bine în jurul o patrie fericită pe un nou teren.
Nici ajuns aici Teluchkin nu ’şi-a globului, şi cu ajutorul instrumentelor
Trad. de R. S.
perdut curajul. El era pregătit la greu sale să se aiepte la vîrf; ceea-ce nu
tăţi, şi mijloacele prin cari el voia se mai era pentru el lucru aşa greu. In
le învingă, erau de mirare simple, ca câteva clipe Teluchkin se afla lângă
şi lucrarea ce avea sâ îndeplinească de înger, şi asculta chiuiturile de bucurie
aici încolo. Cum sta atârnat de scara ale mulţimei, cari pătrundeau până la
sa de funii, trece o funie peste ac, şi urechile lui ca un murmur slab de tot.
amândouă capetele aceleia le-a adus Funia pe care el şi-a mai întoc
în jurul mijlocului seu legându-Ie bine; mit-o după trebuinţă, i-a ajutat ca să
cu chipul acesta ştiindu-se sigur în se şi scoboare, cu ceva mai multă
posiţia sa, s’a sprijinit cu încetul în uşurinţă de cum s’a suit. In ziua urmă
funie până ’şi-a putut răzima tălpile de toare ’şi-a luat o scară de funii, cu al
