Page 5 - Bunul_Econom_1901_29
P. 5
Nr. 29 ____ B U N U L ECONOM _________ Pag. 5
şat. La început găinile nici secara nu Români au fost: Ioan Magda, G. mieilor daţi până la şease. Vaca s’a
o mănâncă bucuros; dar’ se obicinuesc Bărbat, Traian Balomiri, Dumitru Pop, purtat foarte bine cu copiii ei străini,
îngrabă cu ea. Eugen Tătar, Ioan Crişan, Petru Dămian, nu numai că nu a lăsat mieii se o sugă,
Precum omului îi place bine schim Ioan Cristian, George Ilia Koch, Nicolae dar’ i-a şi lins şi mângâiat, ca şi cum
barea nutrementului, mâncând odată Crăciun, Nicolau Buzea, Petru şi Victor ar fi fost ai ei. In felul acesta, mieii au
pâne, altă-dată mămăligă, odată lapte, Florian (fraţi), Maxim Anghel, Zaharie crescut foarte bine.
altă-dată pâpăradă, odată legume, altă Tatar sen, Zaharie Tatar iun., Pompi-
dată carne, şi aşa mai departe brânză, liu Turcu, Maximilian Radu, Maximilian
Stipendiu pentru industrie de
felurite zămuri cu carne, ş. a., tot aşa Grecu, Octavian Opriş, Ioan Moldovan
artă. In vederea importanţei industrii
le face bine şi galiţelor schimbarea şi Nicolau Tămaş.
lor de artă pentru înaintarea bunăstării
nutrementului. De aceea e bine a se Dintre ei numai unul a rămas se
poporului nostru, precum şi a inclina-
da găinilor într’o zi un fel de grăunţe, repeteze examenul în- toamnă, de tot
ţiunii şi talentului acestuia pentru ase
într’alta alt fel, s. p. azi cucuruz, mâne n’a căzut nici unul, deci toţi tinerii ro
menea deprinderi, comitetul central al
orz, poimâne ovăs, şi aşa mai departe. mâni au absolvat cu bine cursul şi azi
»Asociaţiunii« din Sibiiu, a decis în şe
Nu ne-ar face asta nici osteneală mai au diplomele de notari la sine.
dinţa din 6 Iunie a. c. ca să introducă
>
multă, nici cheltueli mai mari. La Budapesta, printre alţii aseme
în budgetul »Asociaţiunii« pe anul
Asupra culturei găinilor vom re nea s’au distins şi 4 tineri români, cari
1902 şi un stipendiu pentru industria
veni. E timpul se introducem o eco au fost promovaţi de notari îndată ce
de artă.
nomie mai înţeleaptă şi în privinţa au sfîrşit cursul.
acestui ram economic de mare însemnă E bine şi frumos ca tinerii noştri
Jertfa trăsnetului. In mai multe
tate pentru toate clasele societăţii dela studii să-şi dea totdeauna silinţele
comune din judeţul Argeş, România,
omeneşti, pentru bogaţi şi pentru a ieşi dacă nu mai presus de neromâni,
trăsnetul a făcut numeroase jertfe. Ast
săraci. cel puţin alăturea cu ei, căci în acest
fel în comuna Stoileşti trăsnetul a omo-
chip storc stimă faţă de sine înşişi, ba
rît pe locuitorul N. Pătraşcu, ear’ în
Cătră cetitori! şi de neamul lor. comuna Susani a omorît pe femeia
Păuna Preduţ. In comuna Cogealac
Cununie. Dl Dumitru A. Mosora din judeţul Tulcea trăsnetul a omorît
Rugăm cu toată stima pe onoraţii
şi d-şoara Maria Turdăfan, anunţă ce pe locuitorul Filip Underist şi pe doi
noştri abonenti si cetitori, se binevoiască
lebrarea cununiei lor pe Duminecă în fii ai sei. Un puternic trăsnet a sfărmat
a-si renoi abonamentul pe jumătatea a
28 Iulie n. 1901, la 4 Ore p. m. în bi cu desăvîrşire biserica din comuna Spe-
doua a anului de faţă. La numărul
serica mare din Seliste. rieţeni, judeţul Dâmboviţa
trecut am adaus mandatele poştale de î
Dorim fericire nouei părechi!
lipsă. (Cei-ce au primit mandate poştale,
deşi au plătit pe anul întreg, îl vor Balon, care se poate cârmuL
Preot In Sebeş. Duminecă în
folosi altădată ori îl vor da la alt ci Se depeşează dîn Paris, că aeronautul
1/14 Iulie a fost la Sebeş alegerea de
neva., care ar dori a să abona). Dumont a construit un nou balon, cu
paroch în locul bătrânului Avr. David,
Cei-ce sunt încă în restantă cu care a sburat în cea mai mare sigu
> răposat anul. tr.; a fost ales cu unani
plata fi pe jumătatea întâia a anului, ranţă spre turnul Eiffel, l’a încunjurat
mitate dl Avram David iun., directorul
să binevoiască a ne trimite datoria, pen de cinci ori, apoi s’a întors repede şi
şcoalei capitale din Sebeş, fiiu al ră
tru a ne coperi măcar o parte a în direct, de unde a plecat. Poporaţiunea
posatului.
semnatelor spese ce avem cu edarea foii. din cuartierul Trocadero a rămas uimită
Administraţia de invenţia lui Drumont.
Vaci lăptând miei. Se întem-
„Bunul Econom,**,
plă adesea şi la animale, ca şi la oa
meni, ca prin moartea mamei după Galanterie arabă. Un călător
Ş tiri de tot f e l u l naşterea puilor, aceştia să nu poată fi atrican istoriseşte, că într’un oraş din
crescuţi. Acolo unde sunt mai multe Orient, udându-şi el într’o dimineaţă
Români sîrguincioşi, Cursurile mame de aceeaşi specie, se pot da ace florile din fereastră, s’a scurs ceva apă
administrative din anul trecut au scos lora puii orfani, în lipsa acestor mame şi jos la stradă. Din întemplare apa
îa iveală în fiecare loc, unde s’au ţi însă ce se poate face? atinsese faţa unui Arab care se întin
nut, că tinerii români sunt dintre cei Revista engleză »The Farmer« sese naintea ferestrei cât era de lung
mai sîrguincioşi şi la aceste cursuri, ba spune, că mai mulţi crescători de vite pe vatră şi lenevise în modul acesta,
că sunt şi cei cari, ca percent, sunt englezi au recurs la adopţiune (a trece înfuriat Arabul se ridica, privi spre
mai cualificaţi pentru ele. Iată două puii la mame de soiu străin), încredin fereastră şi după-ce nu putu observa
dovezi: La Mureş-Oşorheiu din 71 de ţând puii orfani unei mame de altă pe nime, deoare-ce cel alb să retrăsese,
tineri cari au cercetat cursul, 22 erau specie. a zis cu emfasă următoarele: De eşti
Români, 49 neromâni. Intre cei 49 nero Experienţa s’a făcut într’o firmă om bătrân, te desconsider. De eşti
mâni abia erau 4 maturisanţi, ear’ între dela West-Haddon şi a reuşit bine. A femee bătrână, te iert. De eşti june, te
cei 22 Români 14 maturisanţi, toţi cu fost făcută cu miei, cari au fost daţi blastăm. De eşti domnişoară, îţi mul
purtări bune şi sîrguincioşi. Au şi câşti să fie alăptaţi de o vacă. Faţă cu acest ţumesc.
gat toţi diploma de notari. resultat încurajator, s’a mărit numărul
