Page 4 - Bunul_Econom_1901_29

Pag. 4 B U N U L E C ON O M Nr. 29

Udatul prin mijlocirea găurilor ser­
P O M Ă R I T Despre ţinerea găinilor.
veşte şi ca mijloc de îngrăşare. Din
Udarea pomilor. acest punct de vedere udatul şi gunoi- (Urmare şi fine.)
tu! pomilor stau în strînsă legătură
Se ştie că udăm florile din oale, Nutrirea găinilor este chiar aşa
unul cu altul.
legumele din straturile calde, cum şi de însemnată ca şi adâpostirea lor.
Se ştie, că rădăcinile plantelor nu
alte flori şi legumi; trebue oare se Mai sunt şi acum unii, cari cred, că
se pot nutri cu petrii sau cu pământ
udăm şi pomii? Noi nu udăm holdele găinile trebue să-’şi caute înseşi hrana.
vârtos, ci pământul trebue pregătit spre
şi alte sămănături din câmp! Nu facem Aceştia cu modul lor de cruţare, în
acest sfîrşit. Aceasta se întâmplă prin
aceasta, pentru că până acum ne-a fost loc de a câştiga, se păgubesc.
lumină, aer, căldură şi apă..., cari în-
cu neputinţă a da câmpului întreg Găinile trebue nutrite de câteva
tr’un pământ împetrit pătrund numai
umezeala reînvioşetoare. Cât de bucu­ ori pe zi la ceasuri anumite. Astfel cu
foarte cu anevoie; pătrund însă mai
ros am face aceasta, în anumite timpuri, puţină osteneală şi ceva hrană se poate
uşor, dacă pământul se mărunţeşte şi
dacă am putea, anume: când în arşiţa ajunge la frumos câştig.
deschide pe sama lor, şi anume toamna
cea mare pământul se uscâ cu totul, şi Ca nutremânt se dau găinilor de
săpându-se tot spaţiul de sub coroana
grâul nu înspică, ear’ cucuruzul nu ro­ obiceiu bucate în grăunţe, cu toate-că
pomului şi făcându-se gropile de jur
deşte ! în timpul din urmă s’a adeverit, că fă­
împrejur, unde slujeşte marginea co­
Cu livezile e alta. Unii oameni roanei.... ina e mult mai potrivită, şi îndeosebi
’şi-au făcut anumite întocmiri pentru a Prin cercări repetate oamenii au peste iarnă. Nimic nu ajută aşa bine
le uda. venit la încredinţarea, că pomul se simte ouatu neîntrerupt al găinilor în timpul
Pomii noştri însă sunt aproape cu toarte bine dându-i-se prin numitele iernii, ca nutremântul căldicel gătit
totul nebăgaţi în seamă în ce priveşte găuri de jur împrejur apa trebuincioasă. din făină opărită, şi apă călduţă de beut.
udatul; cu toate-că ei au trebuinţă de Da, e uşor a da apă, unde aceasta La noi găinile se nutresc mai
multă apă... E drept, că rădăcinile lor se află la îndemână, fie în fântână, fie mult cu grăunţe de cucuruz, cu toate-că
se extind departe prin pământ, sorbind în perău sau rîu: însă sunt şi multe găinile nimic nu urăsc aşa îngrabă ca
umezeala; dar mai ales în timp de se­ astfel de grădini, unde ducerea apei tocmai cucuruzul. Găinilor, cari umblă
cetă îndelungată foile lor se sucesc şi în liber, se poate da în măsură mai
trebuincioasă s’ar putea face numai cu
poamele stau pe loc şi nu se desvoaltă. mică şi cucuruz, nu însă neîntrerupt,
greu şi cu mari cheltueli... Şi totuşi şi
Când vedem astfel de semne, pomul pentru-că le pricinueşte boale de ficat.
în caşuri de aceste omul se poate ajuta
tânjeşte din causa secetei şi arde de Pentru cele puse la îngrăşat e bună
cu puţine cheltueli... Iată cum! In ju­
dorul picurilor răcoritori. Insă rouă îl rul pomilor se fad toamna sau primă­ făina de cucuruz, dată în măsură mai
învioşează numai pe un timp scurt, vân­ mică, ear’ pentru găinile ouătoare nu
vara găuri adânci de câte 50— 70 cen­
tul ori soarele uscă cu repejune foaia e potrivită.
timetri. Marginea deasupra se răzueşte,
umedă şi chiar şi o ploaie nu ajută Lucru firesc, că grăunţele, ce mai
ca apa de zăpadă sau ploaie să-’şi
mult. Iarba de sub pom sbea încurend puţin se pot întrebuinţa spre alte sco­
afle mai cu înlesnire calea spre gaură.
apa de ploaie, reţinându-o pentru sine. puri, sunt cele mai potrivite pentru nu­
Cu chipul acesta după ori-ce ploaie mai
însuşi pământul arat ori săpat, şi fără sdravănă şi primăvara cu prilejul topirii trirea găinilor. Mai rar se dă găinilor
plante, puţin se cunoaşte din o singură zăpezii se conduce apă din belşug la ovăs, ear’ în unele locuri nu se obicî-
ploaie. De câte-ori după o ploaie bună, nueşte de loc acest mod de nutrire;
rădăcinile pomilor.
vrând să răsădeşti legume, la adâncime cu toate-că ovăsul este nutremântul
Fireşte că bunele urmări nu se
abia de un deget dăm de pământ uscat. cel mai potrivit pentru găini. Adevărat,
pot cunoaşte îndeplin numai decât în
Ce ploaie trebue se fie aceea, care va că la ovăs găinile nu se prea îmbul­
anul dintâiu; ci trebue să avem puţină
străbate până la un metru adâncime! răbdare, urmând a lucra şi mai departe zesc la început, şi dându-se ovăsul
Şi totuşi cât de lesnicioasă este în mod stăruitor şi cu plan. Sigur că împreună cu alte grăunţe, pe el îl lasă
udarea pomilor! Prin mijlocirea găurilor, nu ne vom căi... în urmă; dar’ se obicînuesc îngrabă
de cari am vorbit, unde â fost vorba Vor întreba, poate, unii din cetitori: cu el. De aceea e de recomandat a
de gunoirea pomilor, udarea este aproape cum se fac găurile, despre cari s’a vorbit se nutri găinile îndeosebi cu ovăs, ca
numai o jucărie. N’avem decât să tur­ aici de repeţite-ori ? Ele se fac cu aju­ fiind o hrană nu numai foarte bună,
năm bărbăteşte apă în aceste găuri. torul unui par de fer, de cari oamenii dar’ în acelaşi timp şi ieftină.
Bună e apa proaspătă de fântână, de se folosesc în unele părţi ale ţării la Grâul încă este un nutremânt
rîu sau de ploaie, care stâmpără setea facerea găurilor pentru parii de vie. Un foarte bun, dar’ mai scump. Se şi în­
pomului mult mai bine chiar şi decât bărbăt voinic poate face într’o zi mul­ trebuinţează şi el la nutrirea găinilor,
ploile, cari învioşează mai mult frunzele, ţime de găuri. Unii întrebuinţează un mai cu samă grăunţele mici; nu însă
şi şi aceste în mod trecător, pe când sfredel anume de găurit, care însă, dând de cele mucezite sau altcum stricate.
udatul sus pomenit pătrunde la rădăcini o peatră, uşor se poate rupe, în tim­ Pe lângă cucuruz, orzul este cel
şi are înrîurinţâ mai trainică şi bine­ pul din urmă se recomandă „Sfredelul mai obicinuit nutremânt al găinilor; el
făcătoare. Pentru udat e foarte potri­ thuringian..." pentru facerea găurilor în însă nu e aşa nutritor ca ovăsul.
vită apa rămasă din spălatul hainelor, jurul pomilor. Săcara e mai bună decât orzul;
şi vaselor, cum şi ori ce apă de săpun (După: Foaia agricolă săsească din Sibiul). ea se poate da deopotrivă, atât găini­
şi leşie. ^ lor ouătoare cât şi celor puse la îngră-