Page 1 - Bunul_Econom_1901_35
P. 1

Anul  II.                             Orăştie,  25  August  v.  (7  Sept.  n.)  1901.                              Nr.  35















                      A B O N A M E N T E :                      P R O P R I E T A T E A                      I N S E R Ţ I U N I :
                                                       „Reuniunii  economice  în  Orăştie"       se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
          Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an -2  cor.  (1  fl.)
                   Pentru  R o m â n i a   15  franci.       Apare  în  fiecare  Sâmbătă             Abonamentele  fi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                     numai  caractere  de  slugoi  flămânzi.  De   puteri  prin  ele,  căci  atunci   putere
              De cs are îeara lipsă?                 gândirile  sale,  cu  următoarele  apostro­  mare  vom  avea  şi  pe  alte  terene,  pe
                                                     aceea  numitul  ziar  inchee  privirile  şi
                                                                                                 cari  astăzi  sărăcia  nu  ne  prea  lasă  să
                                                     fări  la  adresa  conducătorilor  ţerii:    ne  avântăm  cu  destulă  neatîrnare.

               In  foaia  aceasta  stăruim  des  asu­     „...Statul  să-’şi  repareze  marile  în-   Frate  cetitor  român!  Cuvântul  de
          pra  ideii,  că  astăzi  dacă  e  se  ţinem   trelăsâri,  şi  în  loc  de politică  de  alegeri,   ordine  al  tău  să  fie:  N ici  o  zi  s i  nu
          pas  cu  lumea,  trebue  se  ne  deschidem   (că  adecă  cum  să  ieşi  cu  mai  mulţi   treacă  fă r ă   a j i   cruţat  ceva,  câtuşi  de
         ochii  în  patru  şi  se  ne  aţintim  privirile   deputaţi  partisani  în  dietă),  se  se  apuce   cât.  Azi  un  pic, mâne  un  pic,  poimâne
          mai  ales  şi  mai  ales  asupra  terenelor  s i  fa că   politică  economică;  să  nu  vei  avea  multicel,  şi  îţi  va  creşte  cura-
          economice  de  tot  felul,  nisuindu-ne   a  crească  inteliginţa  naţiunii  numai pentru   giul  şi  fericirea!  Ajute-ne  D-zeu  la toţi!
         ne  întări  pe  aceste terene,  a  înainta  prin   slujba  de  corteşi,  pe  cheltuiala  ţerii,  ci
         ele  în  bunăstare,  căci  prin  ea  înaintăm   s i  o  îndrume  spre  tei enele  muncii  eco­
         si  în  neatârnare  fată  de  mari  si  mici!  nomice  celei  roditoare!   Şi  se  meargă   Instrucţia agricolă a sătencei.
          »
                                          1
                             i
              Şi  că  pentru  bun  lucru  stăruim,  ne   însuşi  statul  cu  pilda  înainte,  să  înrîu-
         dovedeşte  şi  mişcarea  economică     pe   rească,  să  creeze  el  însuşi,  să  facă  in­
         care  guvernul  român  o  face  pentru      vestiri  economice  mari,  folositoare,  să     „Gazeta  Săteanului‘  şi  pe  urma
         spriginirea  şi  lăţirea  meseriilor,  un  ram   pregătească   terenul   pentru   muncă,   ei  şi  alte  gazete  din  România  au  ară­
         economic    bănos,  între  fiii  ţerii  sale,  şi  să  vestească  în  lung  şi  în  lat,  că   tat  că  pe  ce  cale  este  a  se  îndruma
         mişcare  despre  care  vorbirăm  pe  larg  guvernul  nu  mai  are  lipsă  de  o  oaste   creşterea  femeii  dela  sate.   Fiindcă  şi
         în  numărul  trecut.                        de  corteşi,  nici  de  vânători  după  slujbe,   şi  sătenele  din  Ardeal,  Bănat  etc.  au
                                                     ci  are  lipsă  de  puteri  lucrătoare,  crea­  trebuinţă  de  o  asemenea  creştere,  dăm
              Acum  ne  vine  chiar  la  vreme
         glasul  unei  foi  ungureşti din  Pesta,  frun­  toare.  Chemarea  statului  e,  a  conduce,   şi  noi  pe  înţelesul  poporului,  cerinţele
                                                     a  dirigia  şi  a  disciplina  aceste  puteri.   creşterii,  după  numita  foaie:
         taşă  printre  foile  maghiare,  glasul  lui
         „Bud.  Hirlap“  dela  30  August,  care  în   Putea  să  facă  asta  îndată  după  1875,    Cu  plăcere  vedem,  că  din  toate
         fruntea  numărului  său  vorbeşte  tot  pen­  dar’  dacă  n’a  făcut-o,  facă-o  acum...   părţile  se  ridică  glasuri  pentru  instruc­
         tru  ideile  pentru  care  stăruim  şi  noi   Statul  tocmai  aşa  trebue  să-’şi  crească   ţia  (învăţătura)  agricolă  a  săteanului
         repeţit.                                   industrieşi  buni,  precum  îşi  creşte  sol­  nostru.  Era  drept  şi  vreme  ca  să  ne
                                                    daţi,  profesori,  medici  şi advocaţi!“  Etc.
              Ziarul  maghiar  face  o  privire  asu­                                           îngrijim  de  ceea-ce  formează  temeiul
         pra .vieţii  oamenilor  din  această  ţeară,    Aşa  vorbeşte  numita  foaie.          vieţii noastre materiale  (în privinţa averii),
         şi  rămâne  foarte  îngrijat  de  prăpastia     înţelegem    oare  şi  noi  Românii    dela  care  atârnă  toate.
         spre  care  se  împing  aci  sufletele  şi   rostul  graiului  ei ?  înţelegem  noi  rostul   Ne  întrebăm  însă  dacă  se  are  în­
         caracterele  celor  mai  mulţi  cetăţeni,   timpului   însuşi,   care  vorbeşte  prin   deajuns  în  vedere  instrucţia  trebuitoare
         anume  spre  prăpastia  corupţiei,  a  stri­  graiul  alor  astfel  de  guri?          sătencei,  spre  a  face  dintr’însa  o  bună
         căciunii,  a  putrejunii  sufleteşti,  căci  Ia   In  toate  ţările  vedem  făcendu-se   gospodină  (găzdoaie)  şi  tavarăşe  a  unui
         noi,  ca  ne-aiurea,  să  cresc  oameni  cu   mari  sforţări  pentru  desvoltarfea  pute­  sătean  model  (cum  se  cade).
        caractere  slabe,  suflete  perdute,  şovăel-   rilor  economice  a  popoarelor,  ba par’că   Lăsând  ţăranca  în    deprinderile
         nice,  a  căror  virtute  stă  numai  în  a   resboaiele  viitorului  nici  nu  vor  mai   ei  vechi,  în  neştiinţa  unei  gospodării  şi
        să  linguşi  cum  pot  pe  lângă  cei  mai   decurge  sub  bubuitul  tunurilor, cât  mai   a  muncii  temeinice,  n’am  făcut  nimic.
        mari,  ca  prin  asta  să  ajungă  a  avea  şi  vertos  vor  fi  risboaie  pe  terenul  econo­  Francezul  zice:  »Ceea-ce  vrea  femeia,
        ei  un  codru  de  pâne!  La  alegerile  de   mic /  Cine  va  şti  mai  bine  lucra,  mai   vrea  şi  Dumnezeu«.   Zicătoare  foarte
        deputaţi  toţi  sunt  corteşi  ordinari  pen­  bine  cruţa  şi  aduna,  acela  va j i   birui­  adevărată.  O  femee  cuminte,  gospodină,
        tru  cei  poftiţi  de  sus,  şi  în  toate  zilele  tor  faţă  de  cel  târziu  sau  leneş,  sau   harnică  şi  îndemânatecă  la  muncă,  nu
        fac  totul,  ori  de  cred  ei  că  e  lucru   nepriceput,  sau  neluminat !           va  trăi  cu  un  bărbat  ticălos,  ori  va
        bun  ce  fac,  ori  de  nu,  numai  să  placă    Eată  că  toţi  şi   toate  stăruesc   face  din  el  om  de  treabă,  ori  îl  va  lăsa.
        mai  marilor,  ca prin  asta  se  câştige  ceva.  pentru  ideile  economice,  pe  care  şi   Sunt  sate  mai  ales  pe  la  munte,
             Mâcarcă  aşa  nu  mai  merge.     Se  noi  le  propoveduim  cu  foc,  —-  să  în­  unde  bărbatul  pleacă  la  lucru  în  pă-
        va  scufunda  ţeara  în  o  curată  groapă   ţelegem  deci  şi  noi  glasul  timpului  şi   dure,  ear’  femeia  la  cârcîmă,  ori  umblă
        de  zmoală,  de  n’o  să  mai  vezi  în  ea   să  pornim  lucrările  noastre  economice   prin  vecini,  cu  clevete  şi  minciuni.  La
        bărbaţi  cu  feţe  curate  şi  mândri,  ci  pe  căi  tot  mai  luminate,  ca  se prindem  ea  în  casă  domneşte  golăciunea,  necu-
   1   2   3   4   5   6