Page 3 - Bunul_Econom_1901_35
P. 3

Nr.  35                                            BUNUL     ECONOM                   -        ::_______ _____________ Pag-  3

             El  are  inima  bună  şi  este  milos   coadă,  pe  cari  sunt  acoperite  cu  pene   rească,  şi  eu  cu  4  numai  cât  sgăriu
        faţă  de  ser aci  şi  e  iubitor  de  oaspeţi.  arginţii-pestriţe.                    pămentuJ?  Şi  doar’  o  mulţime  de  nu­
             Binele  ce  i-1  face  cineva  nu-l  uită   Brahmele  de  coloare  închisă  au    treţ  am  stricat  cu  ele  astă  iarnă?
        nici-odatâ  şi  dacă  poate  îl  răsplăteşte   pene  de  coloare  neagră,  afară  de  gru­  —  Aşa  e  vere,  dar’  a m ai  trebuit
        cu  bine,  dar’  ţine  minte  şi  răul.   Ade­  mazi,  aripi  şi  coadă,  pe  cari  sunt  aco­  ceva  pe  lângă  hrană.
        sea  iartă  şi  nedreptăţile  ce  i-s’au  făcut.  perite  cu  pene  albe.                   —   Păi,  apă  le  dam  de  2  ori
             El  e  deştept  la  fire  şi  înţelept;    Şi  unele  şi  altele  ouă  dela  150   pe  zi.
        aceasta  o  poţi  vedea  pe  faţa  lui  senină   până  la  24Q  ouă  pe  an.  Carnea  lor  e   —   Nu  e  vorba  de  apă.
        şi  deşteaptă  şi  ne-o  arată  frumoasele   foarte  gustoasă.                              —   Dar’  de  ce,  vere  Vasile ?
        sale  poesii  populare,  poveşti  şi  proverbe.  Bine  nutrite  se  îngraşe  uşor.  Co­     —   Dacă  le-ai  fi  dat  ceva  uruialâ
             înfăţişarea  lui  e  plăcută  şi  atrăgă­  coşii  în  verstă  de  5  luni  cântăresc   muiată  în* saramură,  dacă  le-ai  fi  ţesă-
        toare.  Are  porturi  frumoase,  cu  deose­  3— 4  chilogr.;  car’  deplin  crescuţi  au   lat  de  2  ori  pe  zi,  în  sfîrşit  dacă  dro­
        bire  femeile.                             o  greutate  şi  până  la  7  chilogr.,  greu­  bul  de  sare  nu  le ar  fi  lipsit  din  esle,
             Ori-cum  ar  fi,  plugar,  cipban,  plu­  tate  la  care  alte  soiuri  de  găini  nu  ai  fi  făcut  acum  arătură  sdravănă.
        taş  călător,  îţi  va  plăcea  frumoasa  lui   ajung.                                      ---  Nici  că  m’am  gândit  la  aşa
        statură.                                        O  singură    scădere    au   aceste   ceva!  deşi  n’ar  fi  o treabă  mare.  Poate
             Aşa  e  Românul,  aşa  l-a  lăsat  să   găini,  dacă  scădere  o   putem  numi,   o  fi  altă  pricină,  vere  Vasile?
        fie  Dumnezeu                              anume:  greoae  şi  molatice  fiind,  ele        —   Nimic,  decât  ce-’ţi  grăiiu.  Eu
                                                   nu-’şi  caută  bucuros  hrana,  ci  aşteaptă
         („Albina"}                  Moldovan.                                                am  făcut  altceva  fiindcă  n’aveam  fen
                                                   să  li-se  dee  mai  mult  de  a  gata.  De   ca  d-ta,  ci  numai   paie  şi  hluji.  Am
                                                   aceea  sunt  potrivite  pentru  economiile,   făcut  saramură  într’o  putină  şi  înainte
               Găinile  Brahma.                    unde  nu  se  cruţă  hrana  galiţelor,  şi.   de-a  o  da  la  vite,  stropiam  cu  sara­

                                                   mai  ales  la  oraşe,  unde  găinilor  se  dă   mură  paiele  ori  hlujii;  apoi  le  dam
             Intre  soiurile  cele  mai  alese  de   hrană  tot  din  mână.                   şi  par’că  le bătea ventul,  aşa  le  mâncau;
        găini  se  numără  şi soiul  găinilor Brahma.   De  altfel  este  ştiut,  că  dacă  îi   ear’  beţile  de  hluji  rămase,  nu  le-am
        Ca  şi  găinile  Plymouth  R ox  şi  Langs-   dai  animalului,  şi  el  îţi  dă.  In  schimbul   svîrlit  la  rîpă,  ci  le-am  strîns  şi  le-am
        hane,,  găinile  Brahma  au  şi  ele  multe   unei  hrane  mai  îmbelşugate,  vaca,  rîmă-   tăiat  pe  un  tăetor  mărunţi,  cubardâ,
        însuşiri  preţioase,  prin  cari  se  fac vred­  torul,  găina  ş.  a.  ne   răsplătesc  cu   şi  aşa,   tocaţi  îi  pun  în   saramură,
        nice  de  luarea  aminte  a  tuturor.      lapte^  unsoare,  carnş  şi  puă  din  belşug.  cu  ceva  fen  tocat  şi  puţină  uruialâ;
             Găinile  Brahma  sunt  mai  mari                                                 apoi  le  dau  şi  mănâncă  pe  întrecute.
        şi  mai  ouătoare  decât  Plymouth  Rox                                               Dar’   vita  nu  se  îngraşă  numai  cu
        şi  Langshanele.                                   c/e  pzhpct  caxi.                 mâncarea,  ea  are  nevoie  şi  de  cură­
             Ele  sunt  de  două  feluri:  Brah­                                              ţenie.   In   fie-ce   zi  iarna,  ele  tre-
        mele  de  coloare  deschisă  şi  Brahmele             Doue  vite,  în  loc  de  patru.  buesc  ţesălate  şi  periate  de  2  ori;
        de  coloare  închisă.                                                                 ear’  acum  cel  puţin  odată  pe  zi.  Aşa
             Cele  de  coloare  deschisă  au  pene      —   Cum  se  face  vere  George,  că  că  vezend  cu  ochii,  boii  mei  au  prins
        de  tot  albe,  afară  de  grumazi,  aripi  şi  d-ta  cu  2  vite  faci  arătură  gospodă­  la  carne  şi  putere;  acum  ar  şi  mai
                                                      ri    ......
       trebă  inginerul,  mângâind  braţele  ju-        Pe  feţele  tuturor  vedeai  o  neli­  primarul,  vătăjeii  comunei  şi  argaţii  dela
       pânesei  Lina.                              nişte  şi  o  hotărîre  îngrijitoare.  In  mij­  curte,  aducând  un  car  cu  ţăruşi.
             —   Ce  fel  de  copil,  zicea  jupâ-   locul  acelei  nelinişti,  vedeai  la  fiecare   Pe  măsura  ce  grupul  acesta  înainta,
       neasa;  închipueşte-ţi  domnule  inginer,   moment  isbucnind  câte  un  nou  vorbă­   se  vedeau  despre  sat  ridicându-se  gru­
       că  n’a  voit  să  vie  să  se  culce  în  casă.   reţ,  şi  din  cei  mai  voinici,  îndemnând   puri,  grupuri  de  ţerani  îndreptându-se
       L ’am  chemat  de  vre-o  trei  ori  şi  mi-a   lumea  să-şi  apere  dreptul  ei.   Până  şi   şi  ei  spre  imaş.   La  capătul  imaşului
       spus  că  vrea  să  se  culce  în  fenu  din   moş  Ştefan,  om  blajin,  începu  să  se   se  întâlniră  aproape  toţi.  Gâţi-va  ţerani
       podu  grajdului.                            întârîte.                                  rămaseră  în  urmă  mai  resleţi  pe  coasta

            —   Ei,  treaba  lui!                       —  Să vie!  dacă le  dă  mâna,  striga   dealului.   Printre  aceştia,  şi  Irina  mer­
                                                   el,  învîrtind  în  aer  un  ţăpoiu.  Nu  ni  e
                           *                                                                  gea  dela  unul  la  altul  neîndrăsnind  se
                         *   *
                                                   frică!   Noi  suntem  aici  în  casa  şi  pe   se  apropie.  Moş  Şerban,  în  fruntea  ţă­
            A  doua  zi  de  cu  noapte,  tot  satu   pămăntul  nostru!                       ranilor  se  apropie  de  inginer.
       era  în  picioare.   Lumea  să  strînsese        Soarele  eră  la  prânzul  cel  mare,
                                                                                                   -—  Iacă,  oameni  buni,  zicea  ingi­
       în  faţa  casei  lui  moş’  Şerban,  ca  la  pri­  ear’  pe  coasta  dealului,  inginerul,  sub­
                                                                                              nerul,  am  venit  să  fac  măsurătoarea
       mărie.  Soarele  începea  să  se  ivească  prefectul,  cu  feţele  buhabe  de  petrece­
                                                                                              imaşului.  Cuconul  Ieni,  proprietarul  mo­
       de  după  deal,  când  Alexa  şi  Ghergina   rea  de  cu  sară,  mergeau  încet  spre
                                                                                              şiei,  reclamă  o  parte  din  imaş  ca  ţi­
       din  satul  vecin  intrau  repede  pe  poarta  imaşu  saţului.   Cuconu  Ieni,  mergea
                                                                                              nând  de  trupul  moşiei.
       satului.  Să  opriră  la  mos  Ştefan  acasă,   înaintea  lor,  sucindu-şi  nervos  barba  şi
       şi  de  acolo  plecară  cu  toţii  la  moş   mustăţile.  Elevul,  cu  un  ghiozdan  cu      —   Nu-i  adevărat!  domnule  ingi­
       Şerban.   Ei  venise  înadins  ca  să  dea  hârtie  de  desemn  la  subţioară,  păşea   ner,  strigară mai  multe  voci  din  mulţime.
       de  veste  că  azi  o  să  vie  aici  soldaţi  tăcut  şi  neliniştit  în  urma  inginerului.  —   S ’o  vedea  la  judecată,  zicea
       dela  sub-prefectură.                            In  urma  lor  se  ţineau  doi  călăraşi,  sub-prefectul.
   1   2   3   4   5   6   7   8