Page 5 - Bunul_Econom_1901_35
P. 5
Nr. 35 B U N U L ECONOM __________________ Pag- 5
daţiunii Gozsdu, cari se începuseră mişcării populaţiunii. Cu toate că co jate cu mult gust şi corăspund tuturor
Mercuri în Sibiiu. Intre alte agende re- muna numără 800 de locuitori, în anul condiţiunilor recerute la instituţiuni cii
solvate în şedinţele acestea, scrie »Tel. trecut n’a fost nici. o naştere. Pentru meniri aşa frumoase. Salutăm cu bu
Rom.«, e şi votarea sţipendiilor pe moaşe credem că comuna aceasta de curie acest nou aşezământ românesc
anul şcolar curent, respective până la loc n’ar fi recomandabilă. şi dorim să-’şi ajungă pe deplin sublima
terminarea studiilor pentru cari s’au sa misiune atât pe terenul cultural, cât
votat. şi pe cel educativ.
O noua armă ucigaşe. Un ma
S ’au susţinut stipendiile a 38 ri-
ior din armata Svediei a inventat un
gorosanţi în ştiinţele juridice şi medicină
mechanism de torpilori aeriani, care, O desminţire. In 31 August n.
(15.000 coroane), cum şi stipendiile
cum se raportează din Svedia, aruncă a venit în redacţia noastră locuitorul
vechi pentru 89 stipendişti, cari au să-’şi
proectilele cu uimitoare precisiune şi din Vinerea Nicolae Bota, şi mirându-
continue studiile, anume: la 35 jurişti,
cu putere atât de colosală, încât şi se mult’cum să poate să se provoace
4 medicinişti, 4 ascultători de filosofie,
dela distanţă de treizeci de metri sdro- cineva la numele dânsului pentru a po
5 dela technică, 2 dela montanistică şi
beşte chiar şi cele mai puternice cui- negri pe alţii, cum a făcut foaia locală
silvicultură, 2 pentru cualificarea de rassate. Inventatorul se chiamă Unge, »Activitatea« în careva număr, — ne-a
profesori la şcoalele comerciale, 1 la
şi are dela guvern însemnate ajutoare rugat, fiind de faţă şi dl senator Danii!
academia comercială, 1 la academia pentru a continua experimentările, cari, David, să luăm şi să publicăm declara
agronomică, 5 la şcoalele de cădeţi
de sine înţeles, se ţin în cel mai mare ţia pe care 0 dăm în rubrica „Din public".
ces. şi reg. .ungare, 8 la gimnasii şi secret.
scoale reale, — în total 34.260 coroane.
Reşedinţa episcopească din
Stipendii noue s’au votat la: 16 Zăpadă. Din Oradea-mare se scrie, Caransebeş este pe deplin restaurată.
jurişti (din 52 concurenţi), 3 medicinişti că la 23 Aug. n. frumosul loc de vi Zilele acestea s’au terminat lucrările de
(din 9 concurenţi), 3 technici (din 8 legiatură «Stâna de vale« şi munţii din renovare ce s’au început în primăvara
concurenţi), 3 la filosofie (din 13 con împrejurime au fost acoperiţi cu o pă aceasta şi azi reşedinţa este un monu
curenţi), 1 la silvanistică (din 3 con tură de zăpadă de două degete, ment demn de numirea ce o poartă.
curenţi), 1 pentru cualificare de profesor Renovările s’au făcut în mod esenţial
la şcoalele comerciale (din 3 concurenţi), Caransebeşenii progresează. şi acum ea se înfăţişazâ ca unul dintre
1 la şcoala agronomică (din 3 concurenţi),
Fraţii noştri caransebeşeni, precum cele mai pompoase edificii ale Caran
3 la şcoalele de cădeţi (din 9 concurenţi),
scrie «Tribuna*, dau- semne,.frumoase sebeşului.
total 13.800 coroane. de progres. După ' scurtul interval de
.
Pentru şcoalele medii nu s’au mai abia 2 ani, de când s’a inaugurat in Ultimul ostas dela Waterloo.
putut vota, fiind exhauriată deja suma ternatul tinerimii teologice, eată că Luni a răposat în Worthenburg (An
budgetară. deja cu începutul anului şcolar viitor glia), în etate de 108 ani, ultimul din
se deschide, — după cum aflăm cu tre soldaţii cari au luptat în bătălia
O comuna care nu se înmul multă plăcere — şi internatul pedagogic. dela Waterloo, unde oştirile aliate ale
ţeşte. Comuna Szepnyir din comitatul Frumoasele edificii ce s’au adaptat pe Austriei, Prusiei şi Rusiei au nimicit
Bistriţa-Năseud stă unică în privinţa seama elevilor de pedagogie sunt aran oastea lui Napoleon Bonapafte şi unde
— Adecă cum ? se ne schimbaţi ranii priveau înferbântaţi de mânie pre lopul cailor, două plutoane de călăraşi
5
hotarul imasului ? gătirile ce să , tăceau. Inginerul hotărî cari stătuse ascunse în, creasta rediului
>
— Apoi, aşa e ! cum o eşi la măsu o linie, dând ordin primarului şi vătăje- de după deal. Ţăranii rămase un mo
rătoare. luiui să înfigă ţăruşii. ment desconcentraţi. Inginerul încearcă
— Asta nu se poate, strigară mai — Nu să poate!, strigară ţăranii, să tragă o nouă linie, dar’ ţăranii se
mulţi săteni. smucind ţăruşii din mânile primarului. împotrivesc şi mai tare. Călăraşii dau
— Da ce e pe voia voastră! strigă Vătăjenii şi argaţii dela curte sar năvală, manevrând prin mulţime. Ţă
răstit sub-perfectul. Autoritatea trebue în ajutorul primarului, căutând să înfigă ranii ca să se apere lovesc. Călăraşii
să-şi facă datoria ei. ţăruşii în pământ. Ţăranii hotărîţi, încep scot săbiile şi lupta începe în mod
— Nu-i drept! strigau mereu sătenii. a-i îmbrânci. Elevul lasă jalonul la pământ hotărît.
Sub-perfectul dădu ordin celor doi că privind hărţuiala. Subprefectul şi cuconu Ţăranii, cari rămăsese răsleţi pe
lăraşi şi vătăjeilor ca să ajute ingine Ieni strigau să se dea la o parte. Ţă coasta dealului, alergau în goană spre
rului la măsurătoare. ranii nu ascultau. Cei doi călăraşi voesc ajutor, ear’ alţii din sat îi urmau cu
Inginerul îşi aşează nivelatorul spu să intervină, dar’ ţăranii ameninţă şi nă braţele pline cu pari.
nând elevului să se ducă cu jaloanele vălesc spre căruţă, punând fiecare mâna (Va urma)
înaintea lui. pe câte un ţăruş. Subprefectul, furios,
— Ce nedreptate! îşi zicea furios să apropie de un călăraş, dându-i ordin Vorbe înţelepte.
elevul. Dac’aşi fi puternic în momentul pe ascuns:
acesta, n’aş lăsa pe nimei să se atingă — Aleargă şi spunele să vină în De două lucruri să se teamă
de pământul bieţilor oameni, ţ galop. omul: De Dumnezeu, şi de aceia ce
Pleacă tăcut cu jaloanele înspre Câteva minute trecură numai şi nu se tem de Dumnezeu!
partea în care îi arăta inginerul. Ţă despre zarea dealului să lăsau, în ga-
