Page 2 - Bunul_Econom_1901_47
P. 2

Fag-  2                                            BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  47

      ucruri,  pentru-că  privesc  de-adreptul   tre,"să.  ne  plătim  darea,  pentru  a  ne  din  Braşov  şi  din  împrejurime.  Cu deo­
      şi  pe  fiecare  fiiu  al  poporului  nostru.   feri  de  biciul  execuţiilor,  şi  să  cercăm   sebire  preoţimea  şi  învăţătorimea  din
      Stăm  în  faţa  unor  timpuri  şi  mai  grele   a  ne  mări  venitele  prin  economie  mai  comunele  rurale  a  fost  bine  represen-
      da  Cele  de  azi,  timpuri  prin  cari  numai   raţională,  mai  înţeleaptă  ca  în  trecui,   tată,  dovadă,  că  preoţii  şi  învăţătorii
      cu  primejdii  se  va  putea  trece.  Primej­  în  toţi  ramii  economici.             noştri  simt  trebuinţa  unei  reuniuni  ca
      dia  cea  mai  mare  o  vedem  noi  în                                                 cea  proiectată,  şi  totodată  dovadă,  că
      faptul,  că  ministrul  are  de  gând,  set                                            preoţii  şi  învăţătorii  noştri  urmăresc  cu
      scoaţă  dările  de  pe  oameni,  ca  ne-altă-    Reuninne agricolă la Braşov.          zel  şi  însufleţire  ori-şi-ce  întreprindere
      dată!  In  budget  anume,  unde  e  vorbă                                              menită  a  ridica  poporul  de  sub  condu­
      de  carnetele  de  întârziere  după  dări,       Conducătorii  despărţământului  Bra­  cerea  lor.
      ministrul  a  luat  la  venite  cu  50.000 cor.   şov  al  „AsociaţiuniP,  cel  mai  activ  şi   întrunii ea  s’a  deschis  la  orele  11
      mai puţin  ca  în  anul  de  faţă,  ceea-ce   de  frumoase  resultate  arătător  despăr­  şi  câteva  minute  de  directorul  despârţ.
      înseamnă,  că  nu  va  mai  suferi  întâr­  ţământ,  încă  nainte  cu  vre-un  an  si-au   braşovean  al  „Asociaţiunii“,  profesorul
      zierile  plăţilor  de  dări,  ci  le  scoate  cu   pus  de  gând  să  pornească  lucrările  de   A.  Bârseanu,  care  accentuă  în  cuvântul
      toată puterea,  şi  scoţându-le  aşa,  nu   lipsă  pentru  înfiinţarea  şi  în  comitatul   seu  de  deschidere  însemnătatea  înfiin­
      vor  mai  veni  atâtea  carnete  de  în­   Braşovului  a  unei  Reuniuni  agricole,    ţării  unei  reuniuni  agricole  în  ţinutul
      târziere.                                  după  modelul  celei  dela  Sibiiu  şi  a   Braşovului  şi  aduce  ca  pildă  viuă  re-
           Noi  în  lucrul  acesta  vedem  o  pri­                                           sultatele  binefăcătoare  ale  unei  aseme­
                                                 noastre.
      mejdie  destul  de  mare  pentru  cei  mai                                             nea  însoţiri:  Reuniunea  română  din  co­
                                                      In  săptămâna  trecută  s’a  făcut  în­
      mulţi  din  oamenii  noştri!  Căci  cei  mai                                           mitatul  Sibiiului,  care  condusă  cu  zel
                                                 tâiul  pas  pentru  realisarea  acestui  lucru
      mulţi  sunt  lăsâtori  de  pe  o  zi  pe  alta,                                        şi  pricepere  a  revărsat  mult  bine  asu­
      şi  nu-’şi  plătesc  darea,  ştiind  că  tot vor   lăudabil,  căruia  din  inimă  îi  dorim  să   pra  Românimei  din  acel  comitat.
                                                 fie  încoronat   de   cel   mai  strălucit
      mai  fi  aşteptaţi.   Vine  executorul  şi-’i                                               După  vorbirea  de  deschidere  urmă
                                                 succes!
      cuprinde  vitele,  dar’  nu  se  sparie,  căci                                         o  interesantă  desbatere,  la  care  luară
      ştie  că  de  va  duce  2— 3  fi.  din  res­    „Gazeta" scrie  despre  întrunirea  de   parte  d-nii:  losif  Maximilian,  paroch  în
                                                 consfătuire,  următoarele:
      tanţă,  îl  mai  amână.  Acum  însă  minis­                                            Braşovul-vechiu,  Ioan  Broşu,  capelan  în
      trul  e  hotărît  a  scoate  cu  asprime  dă­   Prin  întrunirea  ţinută  Vineri,  în   Dîrstele-Braşovului, Nicolae  Bogdan,  pro­
      rile  restante,  căci  altfel  n’are  de  unde   9  Noemvrie  v.  a.  c.,  într’una  din  sălile   fesor,  George  Ludu,  capelan  în  Prejmer,
      coperi  cheltuelile  mărite,  —   ţi  de  aceea   gimnasiului  român  din  loc,  s’a  făcut  un   Ioan  Lengeru,  advocat  şi  Anania  Bol-
      atragem  luarea    aminte  a  poporului  pas  însemnat  spre  realisarea  ideii  de    dor,  învăţător  în  Codlea.   Resultatul
      nostru  asupra  acestei  primejdii,  îndem­  a  se  înfiinţa  o  reuniune  agricolă  româ­  desbaterii  acesteia  fu:  constatarea  una­
      nând  pe  mic  şi  mare  a-şi plăti restan­  nească  pe  teritoriul  comitatului  Braşov.   nimă,  că  în  ţinutul  Braşovului  este  cu
      ţele  de  dare,  ca  nu  cumva  pentru  ace­  La  întrunirea  aceasta,  convocată  de co­  putinţă  şi  totodată  de  cea  mai  mare
      lea,  se  li-să  golească  curtea  de  vite  ori   mitetul  despărţământului  I.  al  „Asocia-  trebuinţă  înfiinţarea  unei  reuniuni  agri­
      se  li-se  liciteze  chiar  moşioara,  rămâ­  ţiunii“  în  urma  conclusului  dela  aduna­  cole  româneşti,  la  care  toţi  cei  de  faţă
      nând  săraci  de  tot!  Singura  scăpare  e :   rea  generală  din  13  Maiu  v.  a.  c.,  a  luat   se  declară  cu  însufleţire  gata  a  lua  parte
      se  cruţăm  cât  putem,  în  ale  casei  noas  parte  un  număr  însemnat  de  ' fruntaşi  şi  a-’şi  da  tot  spriginul lor.  Mai  departe

                                                      Răsboaie  sângeroase  mâhnise  în­     din  creştet  până  la  tălpi;  căci  drumu­
                 F O I T Ă
                             9
                                                 treg  imperiul  In  canalurile  rîurilor  unde   rile  nu  erau  sigure,  şi  avea  de  trecut
                                                 se  scald  paserile  dând  din  aripi,  sân­  singurătatea  multor  munţi,  a  multor pă­
                                                 gele  cursese;  pe  plantaţiunile  de  ceaiu  duri  adânci,  unde  jaguarul  şi  tâlharii
           Este  o  poveste  minunată,  mai  mi­  arse,  nu  mai  era  decât  cenuşe  neagră.  domneau  ca  stăpâni.   Fără  a  pune  la
                                                      Wang  află,  într’o  zi,  prin  rapoar­  socoteală  Spiritele-Rele,  cari  noaptea,
      nunată  decât  toate  şi  cu  toate  acestea
                                                 tele  intendenţilor  sei,  că  moşiile  ce  le   sub  forma  mincinoasă a  frumoasei nimfe
      foarte  adevărată,  povestea  chinezului
      Wang-Tsay,  care  trăia  în  timpul  de    poseda  şi  le  cultiva  şi  care  se  aflau în­  cu  ochii  verzi,  se  ridicau  de-alungul
      demult,  mult  înainte  de  dinastia  iluştri­  tr’o  provincie  depărtată,  fuseseră  deva­  drumurilor  spre  a  ocoli  călătorul  cu jo­
      lor  Tchang,  pe  când  ţara  Cerească  era   state  în  modul  de  mai  sus;  o  parte   curile  lor,  spre  a-1  atrage  în  prăpăstiile
      încă  locuită  de  Semizei  şi  Genii.   Bă­  din  servitorii  sei  se  revoltaseră,  mulţi   unde  ele  se-i  mânânce  creerii.
                                                 fugiseră,  ear  restul  nu  mai  asculta  de­    De  altfel  Wang  era un  om  îndrăs-
      trânele  povestesc  fetelor,  când  în  ano­
      timpul  culesului  ceaiului,  furcăriile  se  ţin   cât  cu  nepăsare şi  munciau prost;  scurt,   neţ,  hrănit  în  studiul  filosofilor  şi  care
                                                 presenţa  sa  era  necesară  spre  a  în­   nu  se  temea  nici  de  D-zeu  nici  de dia­
      la  lumina   nebuloasă  a  lampioanelor
      multicolore,  sub  înalţii  bambuşi,  unde   drepta  lucrurile.  Spinările  aveau  nevoe   volul.  De  ar  fi  întâlnit  în  calea  sa  pe
                                                 de  a  simţi  băţul  stăpânului.            Kone'i,  piticul  diform  cu  limba  de  foc,
      adierea  vântului  de  seară  trece  cu  un
                                                      El  desprinse  dar  armura  sa  de     întortocheat  ca  o  coardă  de  viţă,  care
      misterios  fâşiit  de  frunze.
                                                 bronz,  îşi  puse  cascul  turtit  cu  masca   la  amurgul  serii  rînjeşte  pe  morminte
           Atunci,  o  tăcere  mare  se  tace
                                                 înfricoşată,  îmbrăcă  tunica  de  zale,  îşi   şi  se  leagănă  în  chiparoşi,  ar fi  zis,  aţi-
      printre  limbuţii  rîzetori  şi  nu  se  mai
                                                 luă  sabia,  arbaleta  (arc  cu  pat  şi ţeavă)   nându-i  calea:  «H o!  opreşte;  nu  trece,
     aude  decât  vocea  stacată  a  priveghi-
                                                 şi  lancea  şi  părăsindu-şi  mama  mult iu­  babacule!»
     toarei  cântând  gloria  stelelor  sau  cân­
                                                 bită  cu  care  locuia  în  Peking,  plecă  la   Astfel  trecând  într’o  seară  o  pă-
     tecul  monoton  al  brotăceilor.
                                                 drum  pe  fidelul  seu  cal,  armat  astfel I  dure  mare  de  brazi,  unde  Stâncile  răs_
                          *
   1   2   3   4   5   6   7