Page 4 - Bunul_Econom_1901_47
P. 4
Pag- 4 BUNUL ECONOM _______ Nr. 47
şi dau un miros plăcut,/ îndeosebi dimi după deschiderea acesteia nu rămâne preună mai mult decât, s. p., cu boul
neaţa şi seara. îndesat, ci-’şi ia pe dată forma avută şi cu vaca, şi ele formează genul oii.
Culegerea însăşi a hemeiului se înainte de-a fi fost strîns. De altă parte calul, măgarul şi catârul
tace în modul următor : cam la 30— 40 Hemeiul îndeplin uscat se aşează fac împreună genul calului, ear’ porcul
centimetri deasupra pământului vrejii în saci mai mari ca de obiceiu, înde- se ţine de genul porcului.
se taie, capetele vrejilor dela pământ sându-se cât de bine. Aşa dară animalele cele mai de
se înoadă într’un nod mare, ca se nu Vitele mănâncă vrejii şi frunzele frunte domestice (de casă) aparţin la
se scurgă sucul, ce şi acum stărue a de hemeiu atât în stare verde cât si numitele 4 genuri. Nu fac parte din
)
se ridica din rădăcini. Apoi parii, îm după ce s’au uscat, mai ales peste iarnă. aceste genuri: cânele, pisica şi galiţele.
preună cu hemeiul de pe ei, se scot Parii se păstrează la loc scutit Fie-care gen are de obiceiu mai
şi se duc în locul menit pentru cules. de ploae până primăvara. multe specii. Aşa animalele noastre do
Aici vrejii se scot cu flori şi foi cu tot Cum am mai spus, după 12— 15 mestice din genul boului aparţin la
de pe pari; apoi din vreji se fac legă ani hemeiul trebue stîrpit, cultivând în două specii mai însemnate: specia bou
turi de 60;—80 cm. lungi, şi în sfirşit locul lui sau plante de nutreţ, ca, s. p., lui şi specia bivolului; cele din genul
de pe aceste legături se culeg florile lucerna, sau plante de săpat: crumpene, calului aparţin la: specia calului şi spe
cu mâna, punându-se pe lepedee, feţe cucuruz sau napi. cia măgarului; ear’ cele din genul oii
de mese, sau alte pânzături. Florile După vr’o 6 ani grădina cultivată aparţin la: specia oii şi specia caprei.
urîte şi toile se aleg dintre florile fru cu lucernă saai plante de săpat se cul O specie are şi ea de obiceiu una
moase şi sănătoase, cari se aşează în tivă din nou cu hemeiu. sau mai multe rase.
corfe şi se duc la uscătoare. Dela brazdă. Aşa: specia boului numără urmă
Uscatul se face pe aria şurilor, pe
toarele rase mai de frunte:
podurile caselor şi a şoproanelor. Cei-ce Î ng ri jir ea V i t e l o r
1. rasa vitei surie.
însă se îndeletnicesc mai înadins cu
Modul de sporire al vitelor. 2. rasa vitei roşie.
cultura hemeiului, îşi fac anumite în
Pentru-ca vitele să se poată spori 3 . rasa vitei negre cu pete albe.
tocmiri din scânduri, unde scutirea pe 4. rasa vitei roşie din Elveţia.
timp ploios şi peste tot uscarea în e neapărat de lipsă, ca partea bărbă 3 . rasa vitei brunete din Elveţia, ş. a.
toată regula este sigură. tească şi partea femeească ce au să
Uscarea însăşi se face în umbră, dee vieaţă unei noue fiinţe să se ase Animalele din aceeaşi rasă se asa
nu la soare. Spre acest stîrşit floarea mene. Aşa e la vite şi aşa e la toate mănă în foarte multe privinţe, aşa: în
hemeiului se aşează în pături foarte fiinţele, fie ele animale sau plante. tre altele, prin coloarea părului, forma
subţiri şi se mişcă de repeţite ori, scu- Toţi plugarii — şi cei-ce n’au şi mărimea corpului (trupului), forma
tindu-se de praf şi de gozuri. umblat de loc la şcoală — ştiu, că coarnelor ş a. Aceste însuşiri nu se
Uscatul ţine 2— 4 săptămâni, taurul, boul, vaca, bivolul şi bivoliţa se schimbă uşor, ci trec din tată în fiu.
după cum adecă umblă timpul, după asamănă foarte mult, ear’ oamenii în După ce am arătat ce e de a se
bunătatea întocmirilor de uscat şi după văţaţi zic că aceste animale se ţin de înţelege prin genul, specia şi rasa ce
cum omul stă de el. Hemeiul este de acelaşi gen, şi anume de genul boului. lor mai folositoare animale domestice,
plin uscat, când strîngându’l în mână, Oaea şi capra de asemenea samănă îm- lucruri şi vorbe ou cari cetitorii se în-
pădurii; înapoiază-mi cartea, te rog! Ea cumpărase ţarini noue, pe cari pusese care crescuse de mic pe Wang şi care
nu poate fi pentru tine de nici un fo să le defrişeze şi să le planteze. Munca plânse de bucurie revăzându-şi tinărul
los, ear pentru noi este sfântă. Inapo- era grea şi o supraveghiere continuă stăpân. ,
iază-ne-o! de nu, nenorocire ţie! era necesară, şi fiindcă localitatea nu El puse dar de îndată avuturile
sale la licitaţie publică, le dădu pe un
Ca răspuns, Wang se aplecă spre era lipsită de plăceri, Wang se gândea
arbaleta sa; însă în timpul de a-i în să facă pe mama lui iubită să vie lângă preţ de nimic, împărţi suma între să
tinde arcul şi de a lua la ochi, mai dînsul, când într’o zi primi o scrisoare raci, până la ultima sapecă (leţcae) şi
muţa dispăruse. Şi toată noaptea văi- astfel sunătoare: pe d joncă (un fel de corabie) superbă
pe care o armase el se îndreptă pe
cărerile ocoliră casa; gazda înspăimân «Fiiul meu! un unchiu al tatălui
apă spre Peking.
tată, îl rugă înzadar să cedeze. El tu «tău, pe care nici tu, nici eu nu-1 cu- Dar în aceeaşi zi, mama lui primi
neînduplecat. De mai multe-ori eşi să «noaştem, a murit de curând lăsân-
«du-ne o avere enormă; grăbeşte-te de o scrisoare cu următorul cuprins:
stea la pândă, însă nu văzu nimic. In
«a vinde cu ori-ce preţ tot ce ai a- «Mamă! Te salut. Am dobândit o
zori de zi, înşela calul care necheza,
«colo unde eşti, împărţeşte ce vei rea- «avere enormă; grăbeşte-te de vinde cu
sări pe el şi hop! şi hop! îl galopă «lisa din vânzare la săraci, căci lui «ori-ce preţ tot ce avem acolo unde
toată ziua nepăsător. «Buddha îi place ca bogatul să dea de «sunteţi; împărţiţi produsul la săraci,
Cincisprezece zile după aceea, fiind «pomană şi vino în capitala imperiului, «căci lui Buddha îi place ca bogatul
ajuns, el închise cartea într’un dulap şi «unde nimeni nu va fi deasupra noas- «să facă pomană şi vino la mine. Iu
«tră prin bogăţie...»
nu se mai gândi la ea. «linişte şi pace vom petrece aci zila
* Urma apoi descrierea fericirii de «fericite.»
Cu toate acestea anii treceau. a-1 vedea, şi mulţumiri cerului pentru Buna temee simţi inima saltându-i
Cu ajutorul muncei şi cu lovituri atâta fericire nouă. de bucurie la cetirea acestei scrisori;
de bambu, Wang nu numai că îndrep Purtătorul vestei îi dădu toate des ea cunoştea demult servitorul care i-o
tase perderile, dar îşi înmulţi veniturile, luşirile dorite; era un vechiu servitor, aduse. Era omul de încredere al fiiului
