Page 3 - Bunul_Econom_1901_47
P. 3

Nr.  47                         :                  BUNUL  ECONOM                       \      ________ ______________ Pag.  3

        pentru  realisârea  cât  mai  grabnică  şi   se,  facă  destule  arături  şi  sămănături  de   tură  ţerîna  de  pe  hemeiu;  pe  la  jumă­
        cât  mai  cu  succes  a  hotărîrii  de-a  se   toamnă.                                 tatea  lui  Aprilie  hemeiul  se  curăţă,
       înfiinţa  numita  reuniune,  se  alese  o  co-   Această  împregiurare  îmi  dă  pri­   lăsându-se  pentru  fiecare  cuib  numai
        misiune  de  28  membri  din  toate  părţile   lej  să  revin  asupra  celor  scrise  mai  de   2— 3  tiji  (viţe)  din  cele  mai  puternice;
       comitatului,  cari  îşi  luară  asupra  lor  în­  mult în  aceastră  foaie  asupra  continuării   urmează  apoi  săpatul  şi  cu  acest  prilej
        datorirea  de-a  se  întruni  cât  mai  de   arăturilor,  cari  dacă  nu  pot  fi  sămă-   punerea  de  gunoi  bine  dospit  în  fiecare
       grabă,  a  fixa  statutele  nouei  reuniuni   nate  vor  rămânea  ogoare  pentru  sărnâ-  cuib;  acum  se  face  şi  păruitul,  ear’
       şi  a  face  paşii  de  lipsă  pentru  recunoa­  năturile  de  primăvară  Cât  pentru  tim­  viţele  se  leagă  de  pari  cu  paie  ori
       şterea  ei  din  partea  autorităţilor  politice,   pul  până  când  arăturile  se  pot  con­  fâşii  de  teiu,  sau  cu  nuiele  de  răchită.
       avend  în  acelaşi  timp  a  face  propagandă   tinua  (face),  suntem  de  părere  că  ele   Parii  se  împlântă  de  obiceiu  în  partea
       în  mijlocul  populaţiei  din  comunele  ru­  pot  urma  până  la  căderea  zăpezii.    dincătrău  bat  mai  mult  vânturile,  în
       rale  pentru  îmbrăţişarea  frumoasei  în­       In  alte  ţări,  cum  de  pildă  în  păr­  depărtare  de  20— 30  centimetri  de
       treprinderi  naţionale-economice şi îndem-   ţile  de  miază-noapte  ale  „Ţării-hemţeşti“,   cuib.
       nându-o  se  ia  parte  la  adunarea  de    unde  se  face  agricultură  întinsă,  se ară    Pe  la  sfîrşitul  lui  Maiu  hemeiul  se
       constituire  în  număr  cât  se  poate  de   cu  zăpada  pe  câmp,  ba  încă  se  şi cară   sapă  de-a  doua  oară.   Cu  acest  prilej
       mare.  Comisiunei  acesteia  îi  va  preda   şi  îngroapă  fumegarul  (gunoiul)  tre­   se  taie  o  parte  a  viţelor,  nu  cumva
       comitetul  cercual  al  „Asociaţiunii“  tot   buincios.                                 ele  să  crească  prea  îndesuite,  umbrin-
                                                        Cât  păntru  urmarea sămănăturilor,    du-se  unele  pe  altele.  In  urmă se  leagă
       materialul  adunat  cu  privire  la  înfiinţa­
                                                   apoi  d.  e.  secara,  care  e  mai  puţin  jin-   viţele  din  nou,  dar’  mai  sus;  dacă  ar
       rea  des  numitei  reuniuni.
                                                   gaşe  de  cât  grâul,  o  samănă  şi  în  Noem-   cere  trebuinţă  legatul  se  face  pe  două
            Cu  convocarea  comisiunei  se  în­
                                                   vrie;  în  locurile  şesoase  şi  nu  prea   locuri.
       sărcinează  dl  Ioan  Aron,  director  al
                                                   expuse  vânturilor  de  cătră  miază-noapte,     Cu  prilejul  săpatului de-a  treia-oarâ
       şcoalei  primare  din  Braşov,  cunoscut  ca
                                                   şi  care  au  pământ  prin  care  umezeala   se  adună  ţărînă  în  jurul  hemeiului,  ear’
       grădinar  şi  apicultor  cu  experienţă  şi
                                                   pătrunde  mai  uşor,  se  samănă  şi  grâu   viţele  date  mai  târziu  se  taie  până  la
       totodată  unul  din  bărbaţii  noştri  cei
                                   5               până  pe  la  Arhangheli  (se  înţelege  dacă   înălţime  de  un  metru  şi  jumătate;  la
       mai  zeloşi.
                                                   nu  au  fost  îngheţuri  mai  dinainte).  In   din  contră  hemeiul  ar  fi' împedecat  în
            începutul  este  aşadar’ făcut  şi  avem
                                                   această  întâmplare  sămânţa  trebue  în­  desvoltare,  ear’  umblarea   şi  lucrarea
       firma  speranţă,  că  în  curând  reuniunea
                                                   gropată  mai  adânc  şi  se  dă  mai  multă   printre  şire  ar  deveni  anevoioasă.
       agricolă  din  ţinutul  Braşovului  va  întră
                                                   ca  de  obiceiu.                                In   urma  lucrărilor  sus  pomenite
       în  fiinţă  împlinind  o  misiune  atât  eco­
                                                                               „A m ic.  Â gricd1.
       nomică  cât  şi  românească.                                                           hemeiul  trebue  lăsat  să  crească  neîm-
                                                                                              pedecat  până  ce  înfloreşte.  O  vară  căl­
                                                       Grădina  de  hemeiu.
                 A  g r i c u l t u r a                                                       duroasă,  cu  ploi  îndeajuns,  şi  lipsită  de
                                                                 (Urmare  şi  fine.)          vânturi   mari  şi  răci,  este  totdeauna
                     Arături  târzii.                   începând  din  anul  al  doilea  he-   priincioasă  desvoltării  hemeiului.
            Am  auzit  multe  plângeri  din  par­  meiul  are  trebuinţă,  pe  lângă  păruit       Hemeiul  se  coace  pe  la  sfîrşitul
       tea  cultivatorilor  mari  mai  cu  seamă,   sau  arăcit,  de  următoarele  lucrări:  în­  lui  August  şi  începutul  lui  Septemvrie.
       cum  că  timpul  ploios  nu  le-a  îngăduit  dată  ce  îngheţurile  au  trecut,  se  înlă-  Florile  au  atunci  cotoare  verde-gălbue,


       pândite,  scobite  de  ocean,  care  în  vre­    Inzadar  o  suci  el  în  toate  felurile,   unei  mari  dureri,  zicând  că  în  întune-
       muri  spumega  aci,  avend  înfăţişare  de   nu  putea  să  înţeleagă  nimic din ceea-ce   rec  se  isbise  de  o  cracă  de  pom.
       monştri  petrificaţi,  privindu-1  cu  ochii   era  scris;  nimic  altul  de  cât  litere  ne­  Şi  de-odată  Wang  îl  surprinse,  în­
       lor  goi,  el  se  opri  deodată  înmărmurit.   cunoscute,  linii,  circonferinţe  concen­  cercând  cu  mâna  ceealaltă  să-i  ia  din
       La  câţiva  paşi  înaintea  sa,  pe  pămân­                                            buzunar  faimoasa  carte;  îi  apucă  bra­
                                                   trice,  triunghiuri  şi  alte  semne  cabalis­
       tul  tapetat  cu  argintul lichen,  două mai­                                          ţul,  dar  atât  de  repede  primi  o  lovi­
                                                  tice,  semne  înspăimântătoare pentru cine
       muţe  stăteau  jos,  cetind  cu  seriositate                                           tură  cu  capul  în  stomac,  încât  nu-şi
       într’o  carte.  Cu  labele  lor  întorceau   nu  le  cunoaşte.  El  o  băgă  dar  în  bu­
                                                  zunar,  şi-şi  reluă  ear  drumul,  neîndo-   veni  în  fire  decât  spre  a  vedea  mai­
       paginele  şi  din  când  în când ţipau  uşor
                                                  indu-se  că  avea  a  face  cu  spirite.    muţa  luând-o  la  fugă  din  puteri
       dând  din  coadă;  apoi  se  ploconeau,  ri­
                                                                                                   Inzadar  încercă  să  o  urmărească,
       dicând  mânile  spre  cer,  ca  pentru  a se    Ajuns  la  hanul  Dragonului-verde,
                                                                                              nimeni  îndrăsnind  să-l  ajute  şi  se  în­
       ruga  şi  apoi  îşi  reluau  cetirea.  Soarele   unde  avea  de  gând  să  petreacă  noap­
       apunea,  acoperind  trunchii  brazilor  şi                                             toarse  să  se  culce,  fiind  foarte  năcăjit.,
                                                  tea,  el  povesti  cele-ce  i-se  întâmplase,   El  puse  cartea  sub  căpătâiu  şi  adormi
       dând  lucrurilor  mari  umbre  fantastice.
                                                  tot  mâncându-şi  urezul  şi  bând  ceaiul.
            Wang  îşi  trecu  mâna  peste  ochi                                               având  arbaleta  încărcată  lângă  dînsuj.
      spre  a  se  asigura  că  nu  era  o  viziune    Gazda  se  speriă  groaznic ;  cine ştie    Pe  la  miezul  nopţii,  toţi  din  casă
      de  fantome,  apoi  întinse  binişor  arba­  la  ce  răsbunare  se  expunea  poate ?    fură  speriaţi  de  ţipete  de  jale;  ca  şi
      leta,  îi  puse  un  glonte  de  plumb,  ochi   Wang  dete  din umeri,  neîmpedecându-1   ceialalţi,  Wang  se  deşteptă.
      pe  una  din  maimuţe  si  trase.  Maimuţa   să  înghiţâ  o  îmbucătură  mai  puţin  şi      Lumina  lunei  reci,  îi  lumina  odaia
      primi  glontele  în  ochiul  drept,  din  care   nu  lăsă  o  picătură  mai  mult  în  ceaşca   albind  pardoseala  ca  o  brumă  albă;  el
      isvorî  un  şiroi  de  sânge.   Ambele  ani­  sa.  Cu  toate  acestea  printre  cei-ce  ve­  văzu  intrând  prin  fereastră una  din cele
      male  lăsară  cartea,  ear  Wang  se  re­   neau  şi  plecau,  un  om  venise  să  se  a-   două  maimuţe,  care  îngenunchiată îi zise
      pezi  şi  o  ridică,   pe  când  ele  fugeau   şeze  pe  rogojină  alăturea de  el.  Acesta   plângând:
      urlând.                                     ţinea  mâna  pe  un  ochiu,  dând  semnele       —   Omule,  sunt  unul  din  Spiritele
   1   2   3   4   5   6   7   8