Page 2 - Bunul_Econom_1902_00

Pag- 2 B U N U L ECO NOM Nr. 52

Dela Reuniunile noastre. tul minister cu considerare la cererea Cu scop de a veni în ajutorul po-
ce am adresat, ne-a dăruit spre distri­ poraţiunei noastre şi din alte comitate,
Reuniunea rom. de agricultură din buire 17500 pădureţi, pe cari i-am îm­ comitetul nostru a mijlocit procurarea
comitatul Sibiiu. părţit între membrii noştri, cum şi în­ şi distribuirea de semenţe (de nutreţ,
Din raportul general al acestei tre şcoalele de pomi din diferite co­ verdeţuri) mai bune şi mai ieftine.
reuniuni pe 1900, ca continuare la mune. Comitetul încă cu ani înainte şi-a
cele publicate în numerii trecuţi, dăm In lipsa recoltei de poame, cu p to ­ propus a veni într’ajutor economilor
în estras următoarele: rul n o s t r u de u s c at p o a m e sis­ noştri în ceea-ce priveşte cultura raţio­
Cultura poamelor. tem „Gaze nil le“, ce este zidit în nală şi a g a l i ţ e l o r de soiu ales.
Convinşi, că greşala de căpetenie Sălişte, în toamna anului trecut nu a In scopul acesta în anii trecuţi
a producţiunei noastre de poame con­ fost pus în lucrare. s’a cerut dela înaltul minister mai
sistă în împrejurarea, că proprietarii Pasul făcut înainte de un comitet multe familii de galiţe „Playmouth-
prăsesc din una şi aceeaşi specie m ai de acţiune în frunte cu corniţele suprem, Rocks", ear’ în anii din urmă s’âu pro­
m u l t e soi ur i de poame, la întru­ contele Ni c o l a e B e t h l e n din Deva, curat mai multe zeci de oue de acest
nirile noastre economice am insistat în scopul valorisării poamelor prin în­ soiu, pe cari, pe lângă câte o familie de
pe lângă cultivători, ca se se mărgi­ fiinţarea unei însoţiri numite „T r a n- găini, le-a distribuit între membrii Reu­
nească şi se se îndeletnicească cu cul­ silvani a“, fabrică de conserve în Deva, niunii noastre.
tura în massă numai c ât e a unui la apelul lansat de noi au subscris mai Tovărăşiile agricole sunt organe
soiu de poame alese, potrivite îm­ mulţi proprietari acţiuni, ear’ noi în- auxiliare ale reuniunii, căreia au se-’i
prejurărilor locale şi cari în acelaşi timp şi-ne am acuirat 4 acţii â 50 coroane dee mână de ajutor întru ajungerea
sunt şi mai căutate de liferanţi pentru de ale însoţirii cu cuponul scadent pe scopurilor sale: prin procurarea de ma­
comerciul lumei. In această direcţiune anul 1901. şini şi unelte economice, semenţe, cărţi

ne-am folosit de opul consilierului mi­ Referitor la c u l t u r a n u t r e ţ u ­ folositoare, etc. pe seama locuitorilor
nisterial Molnăr Istvân, arătând că pen­ rilor m ă e s t r i t e şi a altor plante, la din comunele, unde ele se înfiinţează.
tru prăsirea poamelor în r eg i un e a cererile lansate din partea membrilor S’au înfiinţat astfel de tovărăşii în
n o a s t r ă ce soiuri de m er e şi noştri în primăvara anului trecut, am comunele: Apoldul-român, Avrig, Gura-
p e r e sunt mai potrivite. împărţit 38 klgr. sămenţe de trifoiu, rîului, Guşteriţa, Lancrăm, Mohu, Roşia-
Tot numai în interesul culturei 18 klgr. sămănţe de napi de nutreţ, săsească, Săcădate, Sebeşul săsesc şi
a c ât e unui soiu de poame, co­ 31 klgr. sămenţe de lucernă, ear’ cu Sălişte. Dintre aceste lucră mai cu zel
mitetul a dăruit membrilor cu locuinţa scop de a da prilegiu economilor de a şi cu spor: Tovărăşia din Sebeşul-să-
în Sebeşul-de-sus câte un al to i u împământeni între ei şi cultura altor sesc, care a proiectat şi înfiinţarea unei
m er bătui, cumpărat din mijloacele plante folositoare şi spornice, am îm­ pivniţe comune. Tovărăşia din Apoldul-
Reuniunii noastre. Plantarea în grădi­ părţit 10 klgr. semenţă de cânepă român, Lancrăm, Roşia-săsească şi Gura-
nile membrilor de acolo, efectuită Du­ italiană, 51 litri orz de Hanna, 5 litri rîului.
minecă în 15 Aprilie n. de preşedintele cucuruz, „Regele Preri il or' 4 şi 3 însoţiri de credit săteşti sistem
nostru, a fost însoţită de folositoare klgr. iarbă franceză. Raiffeisen înfiinţate la stăruinţa Reu­
învăţături privitoare la cultura pomilor, Preţul sămenţelor cu 181 cor. 58 niunii sunt în următoarele comune:
începend dela prăsirea pădureţilor şi® bani l-am acoperit, din averea Reu­ Aciliu, Apoldul-român, Bungard, Mohu,
încheind eu valorisarea poamelor. înal­ niunii. Pianul-român, Poplaca, Răchita, Roşia-

cu moda, după care are să-’şi gătească pă­ lare îşi aşează armele lângă pat. Deşteptân-
F O I Ţ A puşa pe ziua de Crăciun, băiatul mai mare du-se din somn, băiatul şi copila se duc să
defilează în ţinută ostăşească cu arma înain­ sărute mânile părinţilor, cari cu dragoste îi
tea părinţilor, cel mai mic nu se lasă a fi scaldă în sărutări. Se duc cu toţii în paturile
S a ra de Crăciun. întrecut; el de pe calul seu priveşte pe lor, îşi ridică ochii la cer, pun laolaltă mâ­
( S C H I Ţ Ă ) fratele seu, care numai pedestru îşi poate* * nuţele şi zic rugăciunea de sara. Somnul îi
folosi darurile. leagănă în braţele sale moi, şi peste câteva
Petrecerea pe un moment înceată; minute visează de îngeri cu aripi de argint,
Lumea e îmbrăcată în văl alb. Linişte pruncii ca la un semnal îşi lasă jucăriile şi şi continuă jocul în somn.
mare. Numai din când în când aduce vân­ fug la fereastră. Răspund cu bucurie „e“ la *
tul câte un acord din colindele simple, dar întrebarea colindătorilor : „Ertat va fi să Ventul suflă cu turbare, încât se cutremură
măestoase, ale pruncilor. Natura, liniştea lăudăm naşterea Mântuitorului ?“ Intre excla­ ferestrile caselor. Neaua măruntă sboară
satului, toate-’ţi aduc aminte, că e sara de mări de bucurie ascultă nevinovaţii colindele în voia viscolului de pe vîrful caselor. Nu
Crăciun. nevinovaţilor. La finea colindei urmează apoi vezi nici o lumină în casele oamenilor, toţi
Până când afară şueră vântul, până împărţirea colacilor. Fiecare cere dreptul de-a dormitează, numai o figură femeiască să
când bieţii prunci, sgriburind de frigul cum­ împărţi colacii, aşa încât, de ar fi lăsaţi liberi, vede grăbindu-Să pe cât o lasă ventul, slă­
plit şi răguşiţi de lauda ce-o dau Naşterii ei dintr’odată ar da toţi colacii unei trupe biciunea trupului şi povara de care e încăr­
Mântuitorului, în lăuntru în odaia caldă, de colindători. cată; Oare unde grăbeşte sărmana ? .
lângă masa încărcată de nenumărate bună­ După-ce se duc colindătorii, pruncii Se opreşte la o căsuţă. Deschizând
tăţi, e întrunită întreaga familie. Părinţii să se dau earăşi la jucării.. Timpul însă trece, uşîţa dela poartă străbate prin neaua groasă
desfătează privind la mlădiţele tinere ale colindători nu mai vin, băiatul mai mic şi întră într'o odaie.
familiei, pruncii ’s ocupaţi cu darurile aduse adoarme pe cal, tot aşa şi copila cu păpuşa Se simte mai fericită când întră aci,
de bunul Christos ; copila îşi sfarmă mintea în braţe, băiatul mai mare ostenit de defi- pentru-că deşi nu cu mult e mai cald în