Page 5 - Bunul_Econom_1902_00
P. 5
Nr. 52 BUNUL ECONOM Pag. 5
A gricultura bine, dacă vor da arătura de toamna cele dintâi şi cele din urmă, aşa: cucu
până la 30 cm. adâncime. ruzul, cânepa, napii, fasolea, cartofii ş. a.
Căile pentru dobândirea de roduri mai Prin aratul adânc de toamna scoa Sunt apoi plante cari au trebuinţă
îmbelşugate. tem la suprafaţă păment aşa numit de mult fosfor, s. p. spicoasele, plantele
(Urmare şi fine). mort, care nu poate fi întrebuinţat nu de nutreţ au trebuinţă de mult azot;
mai decât spre nutrirea plantelor. Fri cânepa, inul ş. a. au trebuinţă de
De o nespusă însemnătate este
gul de iarna şi gunoirea îndată după mult kaliu (un fel de sare); ear
aratul adânc de toamna şi pentru
arat au de ţîntă mărunţirea, frăgezirea lucerna, trifoiul, măzărichea, fasolea ş.
stîrpirea buruienilor şi ierburilor rele
şi peste tot îmbunătăţirea pămentului. a. au trebuinţă de mult var.
(rapiţa sălbatică, pirul, ş. a.), cum şi
pentru stîrpirea insectelor (gângănii) In pământul arat toamna la adân De altă parte plantele de săpat,
stricăcioase, şi a şoarecilor. cime mai mare ca de obiceiu şi după apoj lucerna, trifoiul şi măzărichea um
•j? bresc pământul şi înăduşesc buruenile
Nu e trebuinţă, credem, de multă aceea gunoit, sămănăm primăvara plan
vorbă pentru a arăta, că prin arat şi te de săpat. Cei-ce fac arături de şi pe urma lor rămâne pământul curat
grăpat se stîrpesc buruienile şi ierburile toamna, nu numai scot cu câte 3—4 şi mai întotdeauna îmbunătăţit; spicoa-
rele; deoare-ce fiecare plugar vede şi mâji metrice mai multe roade decât sele nu umbresc îndestul pământul,
ştie din păţanie, că plugul, grapa, sapa, cei-ce întrelasă a le face, ci totodată pentru aceea pe urma lor rămân bu
arşeul şi alte unelte economice taie, agonisesc roade mai bune şi mai de preţ. rueni, ear’ pământul uscat şi împetrit.
îngroapă şi peste tot pustiesc nespus Aratul de toamna este fundamen Observăm mai departe, că, s. p.
de multe burueni şi ierburi netrebnice. tul cel mai puternic al plugăriei. De rapiţa, cucuruzul, inul, napii şi alte
Dar’ pustiirea insectelor şi şoare aceea fraţii plugari trebue să-’şi facă plante de nutreţ prosperează bine în
pământul îngrăşat cu gunoiu proaspăt,
cilor cum se întâmplă ? Acele insecte obiceiu a se îndeletnici cu el.
şi acei vermi, cari primăvara se arată Şi acum să ne ocupăm cu al doi pe câncf spicoasele, s. p„ într’un astfel
cu milioanele prin sămănăturile noastre lea factor de lipsă pentru sporirea roa de pământ cresc în pai, ear’ bobul le
şi cari adesea nimicesc cele mai fru delor noastre, cu agonisirea sâmânţei rămâne mic.
moase nădejdi ale noastre, iernează corăspunzătoare. Acestea împregiurări trebue ţinute
parte în pământ, parte pe rădăcinile Am arătat în Nr. trecut al „Bun. mereu înaintea ochilor, cu deosebire la
rotaţiunea plantelor pe câmp; de care
plantelor sau pe cotoarele uscate ale Econ“. ce mare însemnătate au arătu
acestora, parte în stufurile de iarbă rile de toamnă şi mai adânci pentru e timpul să facă întrebuinţare şi agri
uscată şi în mirişte, ca ouă, larve, pă dobândirea de roduri mai îmbelşugate. cultorul român, pentru-că numai cu
puşi sau ca • insecte deplin formate. Nu de mai puţină însemnătate chipul acesta îşi va putea înmulţi roada
Prin aratul de toamna aceste insecte sunt spre acest sfîrşit: câmpurilor şi va putea ajunge la o
parte se îngroapă la adâncime unde 1) sămânţa aevea bună; stare mai bună.
pier, parte se strivesc între glii şi parte 2) îngrijirea corespunzătoare a In anul viitor despre toate aceste
se scot la suprafaţa pământului, unde plantelor sămănate, şi se va trata în mod mai amănunţit.
sunt adunate de corbi, cioare, paserea 3) gunoirea. ’s.
plugului ş. a. încât priveşte sămânţa, toţi pluga Calendarul economic.
Asemenea soarte îi aşteaptă şi pe rii ştiu că: „ce sameni, aceea răsare“,
şoareci, ale căror găuri şi potece sunt şi totuşi mulţi vînd adesea sămânţa cea Ce se facem în Ian u arie?
stricate şi astupate de plug, astfel că bună şi samănă cea proastă. De-ai schimbat servitorii, griji cum te
arăţi faţă de cei noi. Nu fii nici prea aspru,
ei rămân fără adăpost, pradă corbilor, Sămânţa trebue să fie bine ciu dar' nici prea biând. »Stăpânul scump îşi în
cioarălor, cânilor şi vulpilor, ear’ cei-ce ruită şi trecută prin trior, pentru-ca să vaţă s:uga hoaţă». Cară gunoiu pe pământuri
şi vii, căci altcum locurile sărăcesc, nu-’ţi
ar mai rămânea nepustiiţi în acest fel, rămână deplin curată, şi numai cea răsplătesc munca. Drege uneltele economice,
pier de ploaie şi frig. mare în bob şi grea, ca să aibă pute căci acum având timp, poţi să stai lângă
Aratul de toamna însă va avea rea de încolţire, să fie fără miros, şi măestru, ca să-’ţi facă un lucru de treabă.
Vitele le hrăneşte bine, să li-se dea sare
urmări binecuvântate numai dacă se cea de grâu tratată cu peatră vânătă. barem de 2—3 ori pe săptămână, căci aceasta
va face treptat. Aceasta e de a se Intre împregiurări priincioase plan ajută şi înlesneşte mistuirea, şi grajdurile să
se aerizeze. Numără săptămânile până la
înţelege astfel, că, . d. p., dacă până tele din o sămânţă aevea bună se des- Sfântul George şi vezi cum stai cu nutreţul.
acum am arat la adâncime de 15 cm., voaltă în mod corespunzător; pe când Curăţeşte pomii de muschiu, coaje bătrână,
crengi uscate, şi pe timp umed de iască Şi
la cea dintâiu arătură de toamna vom din o sămânţă plină de gozuri, mică la
răşină. Unge ranele căşunate cu o amestecă
da brazda mai adâncă cu 4—5 cm., bob, uşoară, etc. şi în cele mai priin tură de (balegă) gunoiu proaspet de vită,
astfel că ea va fi de 19—20 cm.; în cioase împregiurări şi în cel mai bun pământ cleios şi şăr de bou tăiat mărunt.
Adună neaua cu lopata în jurul pomiior,
a doua toamnă brazda se va da de pământ nu se pot dobândi roduri mul
astfel umpli pământul de umezeală şi faci
24 cm., în a treia toamnă de 28—30 ţumitoare. ca pomii primăvara să întârzie cu înfloritul,
cm. Şi atâta e de ajuns pentru micii In ce priveşte îngrijirea plantelor prin ce-’i scapi de brumă şi de alte răceli
ce vin mai târziu. Dacă timpul e uscat şi
plugari. Ce e drept, marii proprietari încă sunt multe de zis. Sunt plante călduros, tae mlădiţe de altoit şi le păstrează
fac arături şi de 35—40 cm.; dar’ pen cari se nutresc mai cu samă dela adân la loc umed în pivniţe acoperite cil năsip.
Din pivniţă depărtează legumile putrede, şi
tru micii proprietari cu pluguri mai cime, şi anume: lucerna, trifoiul, ş. a.;
curăţă cartofii de co ţuri. La purcei să li-se
simple, cu animale de tras mai puţine altele îşi trag nutremântul din pătura aştearnă pae uscate ca să nu degere. De
stupi trebue îngrigit ca să nu fie conturbaţi
şi mai slabe şi neavând nici gunoiu deasupra pământului, anume: toate
de nimic, să fie la bun adăpost şi păziţi de
îndeajuns, este tot ce se poate mai spicoasele; ear altele ţin mijlocul între ^ şoareci.
