Page 4 - Bunul_Econom_1902_00
P. 4
Pag- 4 BU NUL ECO N OM Nr. 52
Beutură în cas de diaree. (Scur A dv o catu l poporului.
sură). Eată o beutură foarte folositoare
în cas de d i a r e e sau de o t r ă v i r e „Cine nu cunoaşte legile Pentru cojocari. Blăni se pot
Trebue se poarte urmările'1!
cu lemnuşe, bureţi etc. S6 bate într’un curaţi foarte frumos în modul următor:
Sub acest titlu vom publica din diferite
litru de apă rece 4—6 a lbuş ur i de încălzim într’o oală tărîţe de secară
legi şi ordinaţiuni ministeriale lucruri tre
ouă proaspete, până ce se mestecă până sunt atâta de ferbinţi, încât abia
buincioase poporului nostru, ca si ştie de ce
bine apa cu albuşul. Se bea din această si se ferească, şi in cas de trebuinţă unde şi se le poată suferi mâna, apoi deşertăm
beutură m u l t ă d’odată, în cas de la cine si se adreseze. Notificăm totodată nrii acestea tărîţe pe blăni şi le frecăm
otrăvire; p u ţ i n ă şi des în cas de §§-lor, ca si poată fiecare cu uşuritate căuta bine, cu toată puterea. Apoi batem şi
d i a r e e (scursură). legea sau ordinaţiunea detailată în colecţiunea scuturăm blănile, până când cad toate
legilor şi ordimţiunilor cari se află în can tărîţele. Blănile se fac strălucioase şi
celariile comunale, şi stă la disposiţia fiecăruia.
Oprirea curgerei de sânge din chiar blăni albe sunt ca noue. Această
nas. In cas când cuiva îi curge tare înaintea judecătoriilor şi oficiilor fiecare metodă e foarte obicinuită în Rusia.
om trebue se se poarte în mod cinstit, căci *
şi lung timp sângele din nas, să-’şi puie
la dincontră sâ va pedepsi, cu amendă de Pentru brutari (pânari). Un prav,
p i c i o a r e l e în apă, cât se poate su
bani. Cu amendă de bani se pedepseşte: în care se întrebuinţează în locul drojdiilor
feri de fer b in te, în urma acesteia cas de necuviinţă, dacă cineva neagă de a
pentru a se dospi şi a creşte aluatul
curgerea de sânge în câteva minute fi martor, dacă tulbură ordinea de pace. In
este următorul: Şepte părţi peatra vi
se opreşte. aceste caşuri sâ aplică Articolul de lege din
anul 1868: LIV. §§. 118. 206. — 1893. nului, şese părţi de carbonat natriu şi
XVIII. §§. 36. 143. — Ordin. Minis. de jus doue părţi de scrobeală. Toate acestea
Remediu contra arsurilor. Când
tiţie din 15 Aug. 1880 nr. 2265 §. 76. — materiale trebuesc se fie de tot uscate,
ne ardem, cel dintâiu lucru este de a şi a Minist. de interne din 17 August 1880. mărunt pisate şi cernute cu sîta.
pune partea arsă în apă rece. Dacă nr. 38547. §. 63.
*
dispunem înse de lapte de vacă fert şi
Animalele bolnave, trebuesc îndată în Pentru măcelari. Păstrarea ma
recit este mai bun chiar pentru răni,
ştiinţate oficiului comunal, ca acesta sâ anunţe ţelor de boii tăiaţi vara, pentru lunile
punând partea arsă în lapte şi o ţinem
pe prim-pretorele (1888.: Art. d. lege VII. de iarnă când „se fac sălâmuri, este un
până ce trece durerea. La cas că partea §. 23). lucru, căruia măcelarii trebue să-i dea
arsă nu se poate pune în lapte, atunci mare luare aminte. După-ce se curăţă
muiem cârpe în lapte şi le punem pe Mama, dacă nu voeşte sâ administreze toate maţele dela bou regulat, fără se
arsură, până ce va înceta durerea. (sâ grijască) averea copilului sâu minorean,
în privinţa aceasta rugarea sâ şi-o (bage) mai aibă pe ele unsoare şi mâzgă, se
presenteze la scaunul orfanal. (1877 A. d. 1. pun în apă rece şi se spălă în această
Contra frigului la picioare. Când ci XX. §§. 29. 31. 38). apă până când sunt reci de tot. După-
neva sufere iarna mult de frig la picioare, ce s’a făcut aceasta se pun maţele în
cel mai bun mijloc este de a-şi înveli pi Ertarea de dare în caşuri de întâmplări tr’un vas cu apă curată şi se lasă în
cioarele pe deasupra ciorapului sau obielei (foc, apă, grindină, ghiaţă), se poate cere în
cu o bucată mare de hârtie mai groasă şi ’n termin de Opt zile, la ardere de pădure în aceea o zi întreagă. După aceasta se
urmă să-’şi tragă păpucul sau să-’şi lege 30 zile socotite dela întâmplări, — în scris pun în alt vas, unde se vor săra sara
opinca. Aerul neputând pătrunde de loc, fri sau verbal, la oficiul comunal, de unde ce şi cu această sărăturâ se lasă opt zile.
gul este cu totul împedecaţ de-a pătrunde rerea sâ trimite la direcţiunea financiară Dacă au trecut cele opt zile, maţele vor
la picioare. (1883. XLIV. §§. 50. 51. şi Ord. Minist.
căpăta o coloare roşie şi aceasta este
1885. nr. 45055. §.3.)
semnul, că se pot aşeza într’un vas
curat de peatră, unde fiind sărate a
Că pe unde a umblat
Tot de drag fu întrebat G l um e . doua-oară, se pot lăsa peste vară până
Şi pe unde a călcat în luna lui Septemvrie. In luna aceasta
Dor în inimă-a lăsat. Un ţigan mergând odată la un băr se scot maţele earăşi în oale, se sară
bier îi zise:
Pe drumul Bănatului — „Am venit sâ mâ razi „de geaba“. şi se aşază la loc. Cu această metodă
La fântâna satului, să ţîn maţele ani întregi, fără ca se se
„Bine! — râspunse barbieriul — te
Multe părechi se ’ntâlnesc ştiu lipit pământului, sâ fie voia ta“. Şi ia strice, sau se se îngusteze.
Dragostile-şi spovedesc.
Mărturiile le sunt barbieriul un briciu-custură şi dă a trage *
Apa şi dulcele vânt. cU el pe cinstita barbă a ţiganului. Acesta Pe pânză se scriu adresele fără
In apă se oglindesc, avea, mâ rog, o barbă cum poate ea sâ fie
mai a focului. Şi cum trăgea bărbierul cu ca pânza se sugă cerneală, dacă lipim
In vânt şoapte răspândesc.
briciul, aşa crâşnea şi el din dinţi şi măsele, de desubtul pânzei o foaie de hârtie.
de cugeţi că-’l muşc’o mie de şerpi. Şi toc
Sacă Doamne Dunărea *
Din toată Ungaria: mai atunci se schilăluia acolea afară un căţel,
Vreau pe drumul Dunării de cugeţi că l-a călcat nu ştiu cine pe coadă, Patinele se curăţă de rugină, dacă
Să-’mi caut calea vieţii; — „Oare ce-’i la căţelul acela ?“ în se ung cu petroleu şi lăsându-le puţin
Căci prin câte ţâri umblai treabă barbieriul pe nevastă sa. să stea, se freacă cu nesip şi cu sare.
Ce-am perdut nu mai aflai. Ţiganul îi taie vorba, zicând :
Am perdut mândruţa mea, *
Ce mi-a mâncat inima; — „A bună samă l’o fi, râzând şi pe Cum. se păstrăm ouăle. Dacă voim, să
Inima s’a vindecat el în cinste? — ţină-te Sfântul şi te cruţă, păstrăm timp mai îndelungat, luni de zile
Dar’ pe mândra n’am aflat. că mi-o scoţi din rădăcină, se vede 1“ ouăle, să punem într'o ladă, cutie sau oală
După „Gaz, Transă d. foiş. câte un rînd de sare măcinată si unul de
»
ouă până să umple lada sau cutia etc.
