Page 3 - Bunul_Econom_1902_00
P. 3
Nr. 52 BUNUL ECONOM Pag. 3
săsească şi Veştem. Toate aceste în ţarea unei pepiniere de viţă americană, PROGRAM
soţiri lucrează cu spor întru ridicarea prăsirea vitelor de rasa Pinzgau şi in 1. In ziua serbării, la 9 ore dimineaţa,
se vor presenta toţi mămbrii participanţi în
nivelului moral şi material al socie troducerea culturii de nutreţuri artifi
biserica română gr.-or. din Elisabetin la
tarilor. ciale. In fine s’au distribuit poporului sfânta Liturgie, pentru sănătatea fondatorilor
Colecţiunea de modele din indus broşuri din biblioteca Reuniunii. încă în vieaţă şi a tuturor membrilor Aso
tria de casă. Intenţionând înfiinţarea S. ciaţiunei.
unui muzeu de lucruri din industria de 2. După sfânta Liturgie, vom merge
cu lithia în cimiterul local, unde se va sfinţi
casă, reuniunea a făcut în anii trecuţi „Reuniunea Economică" din Orăştie
peatra monumentală ridicată întru memoria
nn apel, în urma căruia au incurs nu în ultima sa şedinţă a hotărît ca se se
vrednicilor fondatori.
meroase modele de cusături. ceară dela înaltul Minister alte 2000 3. Rentoarcerea în sfânta biserică,
Biblioteca Reuniunii constă din 11 altoi: meri, peri, cireşi, vişini şi pruni unde se va sevîrşi parastasul pentru sufletele
publicaţiuni economice. Averea Reu altoiţi, pe cari le va împărţi membrilor răposaţilor fondatori precum şi a tuturor
niunii în bani constă din K 5685'97 sei, în luna lui Martie 1902 în propor membrilor răposaţi.
4. Masă comună â la carte în fru
fond neatacabil; ear’ K 2457 86 (fondul ţia cuvenită; gratuit sau pe lângă mosul hotel Novotny din loc.
de premii al exposiţiilor de vite, prisos un preţ tare mic. * 5. După amiazi la 4 ore comitetul va
din preţul vitelor, investiţiuni în acţii Asemenea a hotărît procurarea a ţinea şedinţă festivă.
şi bani gata), în total K 8143 83. Bud 5—6 măji de sămenţă de trifoiu, pe 6. Sara la 7 ore, se va arangia bal
getul pentru 1902 este statorit cu K care îl va curăţi la staţiunea de cură xn favoarea Alumneului român din Timi
şoara, a fondului bisericesc rom.-cat. din
2410 la întrate şi tot atâta la eşite. ţire oficioasă în Cluj şi în primăvară la
loc şi a sărmanilor din vechiul Elisabetin.
Membrii. Reuniunea are 2 membrii timpul seu asemenea îl va împărţi în
fundatori, 1 onorar, 10 pe vieaţă, 589 tre membrii sei cu preţ scăzut. Reuniu
ordinari şi ajutători, în total 602. nea va căuta se procure şi sămenţă de Medicul casei.
Reuniunea şi-a ţinut adunarea ge nutreţuri şi alte plante mai spornice:
nerală din acest an (XIII) Duminecă la cânepă italiană, etc. la dorinţa şi insis- Beutură răcoritoare. O astfel de
15 Decemvrie a. c. în comuna Aciliu. tarea membrilor. Membrii cari doresc beutură bună în caşurile când are ci
A fost presidată de dl D. Comşa, a fi împărtăşiţi cu acestea favoruri bine- neva f-e r b i n ţ e al ă mare, se pregă
ă
presid. reuniunii şi au participat, pe boiască a se insinua încă de timpuriu teşte cu oţet, zamă de 1 mâe, de
lângă întreg poporul din comună dd. a Reuniune, pentru orientare. p o r t o c a l e (pomăranţă), de agrişe,
Petru Drăgits, protopretorul cerc. Se- de strugurei, de vişine, de mure,
de smeură etc. etc. Din aceste sub
lişte, Dr. loan Stroia, protopresbiter în Ascciaţiimea funebrală rom. din Timi
Selişe, şi alţi domni din Selişte, Tilişca, şoara. In 1 Ianuarie v. '1902 se împlinesc stanţe (zămuri)se pune într’un păhar
Gura-rîului şi Guşteriţa. In această adu 50 ani dela întemeierea Asociaţiunei fune cu apă, atât cât trebue până se acreşte
nare comitetul şi-a făcut darea de brele române din Timişoara Elisabetin. apa, apoi se adaugă atâta zăhar sau
seamă_ despre munca sa în anul trecut Din incidentul acesta, comitetul acestei miere, cât trebue, ca se fie puţin dulce.
Asociaţiuni a hotărît să serbeze jubileul Această beutură, în măsura ce cere
şi dl preşedinte a îmbogăţit cunoştinţele
semisecular în ziua de 16 Ianuarie n. 1902,
locuitorilor de acolo cu nouă cunoştinţe bolnavul, r ăc or eş t e , prin urmare
> * la care serbare se invită toţi membrii Aso-
practice din diferiţii râmi ai economiei, ciatiunii. st i nge f er bi nţ ea l a , s t e m p ă r ă
}
îndeosebi privitor la cultura viilor şi a Serbarea se va săvîrşi pe lângă ur s e t e a şi îi revin bolnavului p u t e r i l e
economiei de vite. Le recomandă înfiin mătorul slăbite.
odaie ca afară, deşi la un moment o întris „Doamne, de ce nu suntem şi noi aşa
tează sărăcia locuinţei, totuşi e în cuibul de avuţi ? atunci n’am îngheţa de frig, n’am £nmze şi frunzuliţe.
seu, între ai sei. Aşează povara, se apropie flămânzi, n’am trebui se cerem milă la uşile
de patul în care îi dorm cei trei prunci bogaţilor". Frunză, frunză,
mititei, şi îi sărută de multe, multe ori. „ Lăsaţi, puii mei, cugetele acestea; Şi ear frunză,
Băiatul se trezeşte din somn de răceala să bunul Dumnezeu se îngrijeşte de soartea Multă vreme mă gândii
rutării, după aceea se trezesc şi ceialalţi. noastră, pentru-că el e tocmai aşa al nostru Frunză, cum te-oiu mai numi.
ca şi al avuţilor. Vedeţi, ne-a rînduit pe azi şi —- Te-oiu numi frunză de fag
. întreabă toţi cu voce slabă: Pusă ’n pălării cu drag.
noue colaci... şi ian priviţi, prin fiul seu Mân
„Mamă, adusu-ne-ai ceva de mâncat, tuitorul nostru v’a trimis şi vestminte calde1". Te numesc frunză de nuc
suntem flămânzi ?“ Cu acestea scoate pe rînd veştmintele După badea mult dor duc ;
Te numesc frunză de teiu
„Adus, scumpilor 1“ Şi scoate din straiţă cerşite, şi îi îmbracă pe toţi. Pruncii cred, După badea stau să peiu.
sfărmituri de colaci. Pruncii întind mânuţele că toate acestea sunt visuri dulci si numai
>
lor uscate după sfărmituri, şi apoi mânâncă cu greu se conving despre realitate. Brade, brade, crengi mărunte,
cu nesaţ. După-ce şi-au domolit foamea, Mama priveşte cu ochii scăldaţi în la- Ascult’a mele cuvinte:
De când pe tin’ te cunosc
încep se întrebe pe mama lo r: crămi la bucuria orfanilor, şi ea în momen Vara-iarna verde-ai fost.-
tul acesta se simte mai fericită chiar decât
„Ce au căpătat domnişorii şi domni Fă să fie şi-al meu bade
cea mai avută mamă. Ca şi tine în veci verde ;
şoarele Măriei-Sale pe sărbători ?“
Se desbracă apoi pruncii şi mulţumind Frumuşel si tinerel
i
i
„O, multe celea, puii mei", răspunse lui Dumnezeu de binefacerea neaşteptată, Să-’mi fie tot drag de el.
mama, căci ei sunt avuţi, nu ca noi, săr se culcă în patul lor, adorm... şi în somn
manii satului". Vine dorul lin pe vale
se preumblă îmbrăcaţi bine şi sătui...
Şi mi-aduce multă jale,
Pruncii la cuvintele acestea serioase Doamne fericiţi sunt pruncii. Vine trist şi suspinând
se întristează şi exclamă: d. c. p. Şi de dragoşti povestind;
