Page 1 - Bunul_Econom_1902_03
P. 1
Anul III. Orăştie, 26 Ianuarie n. 1902. Nr. 3.
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞJ COMERCIU
ORGANUL: „Remieii Economice din Oraştie" şi a „Renninnii romdne de agricultură din comitatul Sibiinlui“.
II II I N S E R Ţ I U N I :
A B O N A M E N T E : A P A R E:
ll se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) |l în flecare Duminecă.
Pentru R o m â n i a 15 franci. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte _
Care să fie causa acestui potop şi el în scurt timp a putut se se ridice
Invitare de abonament! de, emigrări ? Ele sunt multe-multe şi la un venit, mai mare şi prin urmare
earâşi multe. să-şi poată plăti contribuţiunea.
Causa emigrărilor şi mijloacele ce Se mai adaugă la această alcătuire
Domnii abonenţi sunt rugaţi
o pot împedeca sau cel puţin a le mic şi legea, că cu cât venitul creşte, cu
prin aceasta a grăbi cu reînoirea
şora trebue căutată în prima linie în atât şi procentele de dare cresc. Este
abonamentelor pentru anul viitor
starea economică actuală (de faţă) a mai uşor unui bogătan a da din ma
pentru de a nu suferi întârziere ex-
poporaţiunii noastre. rele seu venit un procent mai mare ea
pedarea foii.
Vom vorbi aci deocamdată de una contribuţiune, decât, unui sărac. Pentru
Abonamentul: din căuşele acestea. bogat, care are venituri de zeci de mii
Populaţiunea bogată nu emigrează cor. este de ex. 5 la sută dare mai pu
Pentru Austro-Ung. pe un an costă 4 cor.
ci numai cea săracă, adecă aceea care ţin simţitor decât la sărac unu la sută.
Pentru „ „ pe un jum . de an 2 cor.
nu poate scoate prin mijloacele de pro- Bine ar fi dacă guvernul şi die
Pentru România pe un an 15 frabci.
ducţiune ce îi stau la dispositie atâta, ta s’ar ocupa cu această chestiune,
Abonamentele supt a se trimite
Cât să-şi poată procura lui şi familiei una din cele mai principale pentru a
la adresa subsemnatei administra-
sale un traiu tichnit şi a-şi plăti dările stîrpi sărăcia micilor proprietari, care îi
ţiuni, folosindu-se onor. abonenţi de
în mod regulat cătră stat face şă emigreze şi prin urmare să slă
mandatul postai alăturat în nrul
Intr’adever, dările pentru pământ bească puterea ţerii noastre.
trecut şi present.
şi de venit sunt pentru ţeranii noştri Se cerem deci: scutirea de dare asu
Âdministraţiunea ■ . cu mici proprietăţi şi micul industriaş pra venitului de existenţă şi impunerea
„ H u n u l Econom** în Orăştie. o causă sdrobitoare la ruina lor şi prin dării «progresive» (crescânde) pe venit.
urmare sunt siliţi a-şi lua lumea în cap.
Cei săraci cu desevîrşire nu sunt în
Emigrările. stare a plăti în tot aceeaşi proporţie ca | DIN LUME
şi cei bogaţi. Aceştia trebue să supoarte j
într’un grad mai înalt sarcinele statului, j
Convenţia comercială
Emigraţiunea a sumedenie de lume ear celor lipsiţi de mijloace se li-se
din patria noastră, a început a îngrija dea posibilitatea ca să poată şi ei con austro-rusă, după-cum vesteşte o te
toată lumea, chiar şi pe cei dela ©câr tribui în mod larg la aceasta. Avem legramă din Viena, e pe cale a se re-
muire. Şi nu este de mirat. Nu emi un exemplu bun în privinţa aceasta în înoi. Spre acest scop se va întruni cât
grează copii şi moşnegii, ci braţele cele Germania şi în parte şi în Austria. mai curând o anchetă, pentru a studia
mai vânjoase, care pentru noi se perd In Germania cu începerea anului basele pe cari să se reînoiască conven
şi merg în ţeri străine, pentru a-şi a- 1900 s’au scutit de dare de venit toţi ţia. La anchetă vor fi Invitaţi şi re-
gonisi mai cu belşug cele trebuincioase ^ câţi nu au un venit mai mare de 900 ■presentanţii ramurilor de industrie in
traiului şi apoi din prisos a-şi plăti da mărci (egal cu 1080 cor.). Şi ce cre teresaţi în chestiune.
toriile din ţara lui, pentru a scoate din deţi, care a fost resultatul? Resultatul
In S@rbia
multele năcazuri familia sa rămasă, a fost, că după un an încassările sta
acasă. Deşi unii se întorc acasă, totuşi tului au fost cu 17% şi după doi ani se agită de present foarte mult în, ju
ţara şi poporul din care face parte, cu 37% mai mari ca înainte de a se face rul moştenirii tronului şi a demisiei Re
pierde. Perde munca lui rodnică* care această scutire. Cum se poate ? vor gelui Alexandru. Deoare-ce acesta nu
se revarsă asupra pământului, industrii întreba unii. Foarte simplu. Pentru un are urmaşi, e vorba ca se i-se dee o
lor şi comerciului altor ţeri; el însuşi mic agricultor, comerciant sau meseriaş sumă considerabilă în schimbul renun
ca muncitor cheltueşte pe pământ străin ce nu câştigă nici 1080.cor. la an, este ţării la tron. Ideea aceasta se zice că
pentru hrana şi întreţinerea lui o bună mare lucru a-1 scuti de darea, de suma vine dela guvernul rusesc cu ştirea cer
parte din banii câştigaţi. Şe înstrăinează cu care trebue să se hrănească pe sine curilor diplomatice din Viena, Câ urmaş
de datinele, legea şi petecul lui de pă şi ai sei şi astfel i-s’a dat posibilitatea al seu, conform unei înţelegeri între
mânt strămoşşşsc. de a-şi lărgi mijloacele de producţiune Rusia şi Austria, se vorbeşte despre
