Page 2 - Bunul_Econom_1902_03
P. 2
Pag. 2 BU NUL ECONOM Nr. 3
principele Mirko Karaghieorghevici, care Resboiul din Transvaal Vasile Răduţ, măiestru pantofar (Po
de present petrece la curtea din Pe- iana); Gligor Croitor, sodal lăcătar, Ioan
după unele ştiri, e aproape de termi
terşburg. Şi se zice că Regele e învoit nare. Din Haaga se vesteşte, că guver Trifan, sodal pantofar, Ioan Ursa, librar,
cu aceasta, fiindcă e convins, că situa nul olandez pertractează în acest înţe Ioan Ersen, sodal rotar, George Idu,
ţia lui în Serbia e insuportabilă. Prin les cu conducătorii Burilor. Regina Vil- sodal pantofar, Nicolae Crăciun, sodal
cipele Muntenegrului aflând despre a- helmina a promis mijlocirea. Se zice cojocar, Nic. Roman, sodal franzelar, I.
ceasta, umblă a căpeta partisani pen înse, că comandanţii Burilor nu voesc Balbmiri, sodal franzelar, eâr de mem
tru fiiul seu. Asta înse cu greu se va deloc a primi intervenirea guvernului bri ajutători: Alexiu Oniţiu, jude reg.
putea, căci dorinţa împăratului nostru olandez, ci vor continua lupta până vor în pensie, Dr. Lucian Borcia, când. de
este, ca pe tronul serbesc se nu ajungă dobândi deplină libertate. advocat, Aurel P. Barcianu, proprietar
nici Rus, nici Muntenegrean. Şi Rusia (Orăştie), Iuliu Belohlawek, fabricant de
e învoită cu aceasta. Consfătuire militară biliarde, Anton Lapinsky, pictor, Cris
s’a ţinut zilele trecute la. Viena, sub tian Tandler, chelar, Ioăn Mihaiu, mare
Dela guvern.
presidiul M. S. Monarchului, la eare au proprietar.
Prim-ministrul Szell a propus Mai.
participat principele moştenitor Francisc
S. Monarchului se denumească pe Ho-
Ferdinand, cei trei inspectori de armată însoţire Raififeisen. Aflăm că
rânszky Nândor de titular la departa
şi şeful statului-major, baronul Beck. fruntaşii din Loman (lângă S e b e -
mentul de interne, ceea-ce M. S. a şi
Consfătuirea militară s’â învîrtit, între ş u l-S ă s e s c), unde din prilegiul unei
împlinit. Budgetul statului pe 1902 a
altele, în jurul numirii noului guvernor întruniri agricole, ţinută în primăvară
trecut deja prin desbaterile comisiunii
al Dalmaţiei, în locul gen. baron DaVid, de „Reun. rom. de agricultură din co
financiare. Intratele sunt preliminate
care trece la pensie. mitatul Sibiiu“ au pus temeiul unei «în
cu 1,087.053.013 cor., eşitele cu
soţiri de credit săteşti sistem Raiffeisen»,
1,086.865.863. In anul 1902 se vor zilele acestea au înaintat statutele la
înfiinţa 2256 de oficii noue, cari vor Dela Reuniunile noastre. tribunalul reg. din Sibiiu spre a înre
costa statul 5,665.931 cor.
gistra firma însoţirii.
Liga culturală Onor. membri ai „Reuniunii
din Bucureşti, din incidentul aniversării Economice din Orăştie" sunt
unirei principatelor româpe, 24 Ian. v., rugaţi a se insinua cât mai în
a decis să serbeze acea însemnată zi grabă la dl cassar al Reuniunii Medicul casei.
cu mare solemnitate. Spre acest scop Vaier Orbbnâş pentru .soiul: şi ....
s’au început deja cele mai extinse pre cantitatea sămănţelor . şi altoi-, Contra curgerii sângelui din
gătiri. lor ce doresc a căpăta dela Reu nas. Unul din cele mai bune mijloace
niune, pentru a se putea lua pentru oprirea sângelui este, a pune
Regele Angliei
măsurile de lipsă în această împrejurul gâtului o pânză muiată în
'
în mesagiul de tron ţinut cu ocasiunea privinţă la timpul seu. oţet sau a faceo baie, scaldă de muş
deschiderii parlamentului, şi-a exprimat, tar la picioare. Baia de muştar trebue
între altele părerea de rău, că răsboiul „Reuniunea sodalilor români se conţină 50 grame făină de muştar
din Africa de Sud încă nu e terminat, din Sibiiu". La „Reun. sod. rom. din pentru 6 litri de apă şi se se lase 10
deşi cursul lui e favorabil Englezilor. Sibiiu" ş’au înscris de membri ordinari: minute a se reci, însă acoperită.
ne va trimite bucurie de undeva, şi ascultă — Unde pleci, George? Ce-i cu tine?
F O I Ţ A numai, azi *oapte am Visat, că aveam un — Nu-i nimic, nu fii copilă, pune mai
trandafir încărcat cu flori; asta nu poate fi iute merinde în straiţa cea mare, lumină,
„La Trandafir". rău, din contră, eu cred tare, că ne vine de trestii (cu cari' puşcă minerii) şi praf de
undeva vr’un.bine. puşcă, să mai cerc pe la Cetate (Cetatea
(Povestire diti Munţii-Apuseni.)
— Mărie, nu-mi mai -amari zilele cu Romanilor ta Roşia-montană) doar voiu ni
prostiile tale! Cum poţi tu visa cu tranda meri vr'o vănuţă cu aur pe undeva, cât să
— Âm gătat t Nu-mi capăt lucru ni-, firi, când noi n’avem ce mânca? ai Sâmbătă cu Ce tîrgui bucate şi ce Va legumă.
căiri, par’că eu sunt cu păr de lup. Ce să — D-zeu q bun, George. El ne spărie, In câteva minute straiţa era gata cu
fac? încotro să plec? Bucatele sunt pe gă- El ne va şi îmbucura. Eu cred şi sunt sigură cele trebuincioase unui băieş şi George plecă.
tate, abia mai avem faină de-o mămăliguţă; de ajutorul Lui!
capra ce ne hrănia pe toţi ni-o luară în — Ferice de tine, că poţi crede, eu Se învăluia ziua cu noaptea şi George
dare; lui Ionică trebue să-i cumpăr încălţă nu mai pot. Eu nu mă pot tachina Aceluia, nu mai venia. In odaie era: linişte. Măriuca
minte, că de Luni se începe şcoala şi des care mă chinue, câ să-mi cerce credinţa, legăna pe Nic uliţă cântându-i:
culţ nu poate merge că-i frig, ear să-l las căci dacă El e atotştiutor, poate şti, că ta Vină raţă de-1 ia ’n braţă,
prost ca noi îflcă nu vreau.Iasivuţ şi Mă- viaţa mea nu in’am abătut de pe cărarea Vină somn de mi-1 adormi.
riuca-s goli ca şerpele, şi iarna văd că bate dreptăţii şi totuşi... Ionică aduna tăciunii în vatră să se
la'uşe. Ce să fac, Doamne, ce să fac? — Bărbate, pentru D-zeu, nu te osândi, facă lfimină, ear Iosivuţ se juca cu mâţa.
— Nu te năcăji, George dragul meu! nu grăi împotrivă; şi zicând aceste vorbe, Cu manile adunate spre rugăciune pri-
grăi nevastă-sa Maria, nu-ţi face atâtea gân Maria începu a plânge amar. via Maria cătră cărăruşa pe care avea se
duri! A fi ce-a vrea Dumnezeu. El care ne-a — Aşa, acum boceşte-te şi tu. Atâta vină George.
lăsat pe lume, se va îngriji de noi, să nu mi-a mâi lipsit, să te văd şi pe tine cu A plecat înainte de prânz şi nu mai
perim în desnădăjduire. Mie nu ştiu cum îmi ochii ca cepele. Pune-mi mai bine ceva me vine. De când ne-am cunoscut, el tacă nu
vine, ca şi cum mi-ar spuhe cineva, că D-zeU rinde să plec! 3 i-a vorbit aşa răstit ca azi-dimineaţă. Ce
