Page 3 - Bunul_Econom_1902_03
P. 3
Nr. 3 BUNUL ECONOM Pag. 3
E recomandabil a se trage pe nas Acarul rîei. Acesta este un in- T ăierea de carne de vită, de ber
şi apă de citroană precum şi apă că sect, căruia îi convine să stea foarte bece, porc, capră ete., cu scop de a se vinde
oţet; repeţind aceasta mai de multt- bine în pelea omului sau la alte ani trebue anunţată cu 6 ore înainte de tăiere
la comisarul comunal de tăiere. întrucât a-
ori, se fim siguri că curgerea sângelui male şi dă naştere boalei numită rîe. ceasta s’ar denega, se cere o supra-visita-
va înceta. ' Spre a vindeca rîea trebue dar se ţiune comunală. (1888:VII § 14 — ord. min.
omori aceste animale, ceea-ce se obţine 1890 nr. 37485).
*
Tusa convulsivă. Această boală în modul următor: mai întâiu suferin
A testa te de bote« se scot pe timpul
este cunoscută sub numele de tuşă mă- dul ia o baie caldă şi se spală bine
dinainte de luna Octomvrie 1895 dela ofi
gărească. Ea este molipsitoare şi de cu săpun ordinar şi după aceea se unge ciile parochiâle respectiye, ear de acelea de
obiceiu omul numai odată sufere de ea cu alifia următoare: unsoare sulfuroasă după terminol acesta dela oficiile matricule-
în vieaţă. Tusa măgărească- este foarte sau cu pucioasă numită şi licorul lui lor unde s’a întâmplat naşterea. (1894:
lungă; ea poate s6 ţie 50—60 de zile, Vleminski. După două zile se face ear XXXIII § 29). . ’
câte odată însă se poate vindeca în o baie şi se unge tot astfel, lăpâdând
De-ale băncilor noastre,
câteva zile. Mijlocul cel mai potrivit vestmintele murdare, căci' poate se fie
contra acestei tuse este: apă de teiu în ele insectă cari să nu fi murit.
şi sirup de cloral câte 60 grame, din Publicaţiune. 1. Suma scrisuri
care se pune câte o linguriţă într’un lor foncîare puse în circulaţiune cu ziua
păhar de lapte, în care se va bate şi A dvocatul poporului. de 31 Dec, 1901 face cor. 5,019.500 —
câte un gălbinuş de ou şi apoi se ia 2. Pretensiunile institutului de împru
dimineaţa şi sear%. „Cine nu cunoaşte legile muturi hipotecare, cari servesc de aco
Trebue se poarte urmările" perirea acestor scrisuri fonciare sunt de
Scarlatina este o boală lipi cor. 5,149.122 01. 3. Valoarea hipote-
Sub a ce5$ tţtlu vom publica din diferite
cioasă cu ferbinţală mare, însoţită de legi şi ordinaţiuni ministeriale lucruri tre celor luate de basă la sus numitele îm
durere de gât şr earacterisată prin eşi- buincioase poporului nostru, ca $2 ştie de ce prumuturi hipotecare este de coroane
rea pe pele a unor puncte roşii, cari si se ferească şi în cas de trebuinţă undeis 19,489.027-52. 4. In sensul §. 97 din
la ciner si se adreseze. Notificăm totodată nrii
mai târziu se împreună, formând nişte statute «fondul special» pentru asigu
§§-lor, ca si poată fiecare cu uşuritate căuta
pete mari, acoperind pelea peste tot rarea scrisurilor fonciare e de coroane
legea sau ordinatiunea detailată în colecţiunea
sau numai în parte. ^ legilor şi ordinaţiunilor cari se află în can 400 000 —, acesta e indus în cont se
Pentru a opri întinderea boalei, celariile comunale, şi stă la disposiţta fiecăruia. parat şi plasat în următoarele electe
trebue se depărtăm pe cdi sănătoşi de publice:
O biecte de in d u s tr ie de casă, pre
bolnavi. Copilul bolnav trebue ţinut în ; Nom. cor. 2000 losuri de stat din
cum şi'producte de câmp'’^f 'grădîriă poate
pat, dându-i-se beuturi calde, ceaiu de vinde ori-cine şi de ori unde în tîrgurile de 1854 cu 3 2% ; nom. cor. 8400 losuri.
nalbă, să mănânce numai puţin lapte săptămână (1884:XVI1 § 50 i - 1887:XVIII § 1). de stat din 1860 cu 4% ; nom. cor.
cald, supă de pui, se fie ferit de frig 5600 obligaţiuni cu premii Ung. Hypo-
JEtutoae riecemerrtate (nelegalisate) a
şi când îi curge sânge din nas i-se va thekenbank cu 4% ; nom. cor. 4200
se folosi la transportarea vinului, berei, ra
turna apă rece pe cap şi i-se va pune losuri pentru regularea Tisei cu 4% ;
chiului sau spirtuoaselor nu este iertat. Ce-
făină de muştar pe pulpe; Diacă se ivesc nientarea lor se face la oficiile de cemen- nom. cor. 2400 losuri pentru regularea
complicaţii, se va recurge la ajutorul tare din oraşe. (Ord. minist. 1876 nr. 25734). Dunării cu 5% ; nom. cor. 6000 obli-
medicului. __ * (Urmarea pe pagina 5)
să fie oare causa? I-am spus aceea ce-am — De aceea. G l u m e .
simţit şi ce-am ştiut şi n’am crezut că-1 su- — Şi haine ca ale lui Dumitru birău-
păiă vorba mea, că tăceam. Ah, numai de lui? zise Ionică. Un Român întâlneşte pe un cioroiu
nu l-aş fi lăsat sg plece. Trebuia să-l fi luat — Ca acelea, puiul maimii. mergând cu capul gol şi trist.
cu buna, şi să nu-1 las să se ducă aşa nă (Va urma). — Ce umbli cu capul gol, măi ţigane,
căjit. Ei, dar poate aşa a fost să fie, ce-mi ori ţi-a luat D-zeu pe Culiţă al tău ?
va trimite D-zeu, voiu răbda. Ce să fac? ■' & 4 ■«. k i t o. — Mi-l’a luat, n’ar mai avea parte de el!
Doamne, Doamne, fie voia tal şi picuri mari ' — Lasă nu fii supărat, că de bună
de lacrimi se rostogoliau pe faţa ei încă ti- sama o fi ajuns Culiţă tocmai în sinul lui
Grădina-i părăsită! Unde umblam odată,
nără şi frumoasă. Avram.
Nici paseri nu mai cântă cu glasul lor voios,
Se trezise Niculiţă şi plângea tare. Pe drumuri creşte iarbă, pe micul iaz înoată —■ O fi ajuns necuratul de el, că era
O luntre sfărîmată de timpul' nemilos.
— Mamă hai! strigă Măriuca. Ce ţi, iute de picioare.
mamă? întrebă Ionică uitârtdu-se la mamă-sa Numai pe mal stă încă răchita cea bătrână
Cu crengile-i plecate spre iazul adormit, C o p ilu l ce'rşito r. -— Neplăcut este,
cum sta ca o peatră, ear văzând că nu răs
Şi ca visând se mişcă când dureros suspină copile, â merge din casă în casă cerşind
punde, începură toţi patru a plânge încet, Trecând pe lângă dânsa zefirul rătăcit. pâne, că în, multe locuri te alungă afară,,
încât nu se auziau decât suspine înăduşite.
In coaja ei uscată zăresc încă-al meu nume: strigând: Mergi de munceşte! zise un preot. ‘
Ca trezită dintr’un vis, se deşteptă săr 0 mână mult iubită în dânsa i-â tăiat, — E drept, răspunse copilul, dar nu
mana femeie şi apropiindu-se de micuţii ei, Apoi, fără credinţă, a rătăcit prin lume ştiu ce să muncesc. .
'
zise blând: Ce-i, dragii mamii? Şi numai vechiul arbor numele l’a păstrat. > — Vino dragă să te scap de batjocura
—: Unde-i tata? Răchita cea bătrână de-ar vrea ca să vorbea soă cerşitoriei, să înveţi o meserie, că vei fi
Mult ar putea se spue din timpul cel trecut:
— S’a dus la baie, să aducă aur, să Cât e de iubitoare inima omenească.. mâne-poimâne domn.
vă cumpere măicuţa hăinuţe şi turtă. Ea singură o ştie, ea singur'a văzut! —r Dar dumneata părinte eşti păpucar ?
— De aceea cu nuci ? întrebă Măriuca. M. Cugler.
