Page 5 - Bunul_Econom_1902_03
P. 5
Nr. 3 , . : _______ BU NUL ECONOM ■ Pag. 5
gaţiuni cu premii ale inst. austr. de rau în soluţiune alcoolică de fuxină foarte
credit func. cu 3%j nom. cor. 200,000 frumos. După aceea bilele se spală cu apă D I V E R S E
şi se liistruesC frecându-se cu o bucată de
scrisuri fondare Ung. Landes-Central-
flanel. »
Sparcassă cu4l/g%; nom. cor. 170.000
Contra încolţirii cartofilor. Gustul car
scrisuri fondare Pester ung. Commer- Pentru cojocarii Spre a colora păr de tofilor încolţiţi adeseori e foarte neplăcut,
cialbank cu 41/2% ; nom. cqr. 4000 cal bfun se procede în modul următor: Mai pentru aceea cât numai se poate să împe-
întâi se curăţă părul şi adecă se moaie spre
acţiune â inst. de credit fonciar pt, decăm încolţirea cartofilor ce-i întrebuinţăm
scopul acesta în decurs de 24 ore în apă
proprietarii mici cu 5% ; nom. cor. pentru mâncare, deoare-ce aceia se sbârcesc,
de săpun caldă de 45 grade; după aceea
12.000 rentă unific. în hârtie Maiu— se ferbe lemn vânăt cu apă de var, se stre se uscă. In caşul- acesta uşor ne putem a-
Noemvrie cu ,4 2%. > coară şi se pune părul în aceasta,, unde ră j-uta, dacă cu un cuţit ascuţit tăiem ochii
(mugurii) înainte de desvoltare. Prin aceasta
mâne 12 ore. In fine se clăteşte' se spală
$ibiiu, 5 Ian. 1902. nu stricăm nimic cartofilor, ci din contră se
cu apă de rîu.
Direcţiunea inst. „Albina". , ;/ . * *. i’/ . nimiceşte colţul, dar trebue să fim cu bă
Pentru văpsitorii de mobile. Văpsi- gare de seamă ca cuţitul să nu străbată a-
„Zat& ndeana", institutul de cre turi vechi de. uleu sau de Iac se' pot delă- dânc în caftofi. *
dit şi economii din H.-Băiţa şi-a con tura mai bine şi anume de tot cu săpun * Despre caii spărioşi. Caii spărioşi îi
verde şi eu sodă. Obiectul respectiv, adecă
vocat a IV-a adunare generală ordinară putem desvăţa de acest nărav rău, dacă o-
care trebue curăţit de văpseală, se unge sim
pe ziua de 9 Februarie n. a. c. Bilan biectele de care se sparie le punem înainte
plu cu săpun verde, facându-1 mai întâi cu
ţul s’a încheiat eu 158.119 cor. active , apă de sodă într un aluat subţ re, şi asttel ca să le miroase. Aceasta trebue mai de
şi cu 151.147 cor. pasive. Cu 31 Dec. îl lăsăm să stee 24 de ore. Atunci se spală multe-ori repetată. Dacă se îritâinplă să se
spărie, nu trebue bătuţi, ci dm contră să
1901 au fost 92.175 cor.- depuneri spre cu apă caldă şi văpseala se duce cu desă-
fructificare, ear profitul curat 6972 cor. vîrşire. (La jum. font de sodă 10 părţi der fim cât numai se poate de pretinoşi cu ei
şi arătându-le imediat obiectele de cari s‘au
săpun unsuros). 1
spăriat după modul arătat mai sus, îi vom
i „Sentinela", institut de credit şi desvăţa de acest nărav rău.
• *
economii din Satul-nou îşi încheie Bi
i Mijloc contra şoarecilor. , Cel mai bun
lanţul la 31 Dec. 1901 cu 505.809 cor.
mijloc contra animalelor rozătoare (şoareci,
active şi cu 483.113 cor, pasive. De
Ce se fa cem îţi Ianuarie^ cloţani) este următorul: 75 gr. praf de ceapă
puneri spre fructificare au avut 251.562 de mare, cum se zice pe la noi, ori rădă
De-ai schimbat servitorii, grijeşte cum
cor., ear profit curat 22.696 cor. cină de renuncula bulboasă se amestecă cu
te arăţi faţă de'ce) noi. Nu fii nici prea as
pru, dar. nici prea blând. «Stăpânul scump 25 gr. zăhar pisat (în praf). Acest mijloc să
„tiUCeafernl", institutul de eco îşi învaţă sluga hoaţă»: ' ! se păstreze bine în glăji bine astupate, căci
Cară gupbiu. pe pământuri-şi vii, căci ceapa de mare absoarbe. cşa mai mică can
nomii şi credit din Verşeţ convoacă a
altcum locurile sărăcesc, nu-ţi răsplătesc titate de apă ce se află în aer. Când Voim
Vil-a adunare gen. ord. pe ziua de 8 munca. v
Februarie 1902. Active cu 31 Dec. Drege uneltele economice, căci acum a distruge şoarecii, luăm un vîrf de cuţit
având timp, poţi să stai lângă măestru, ca din acest amestec şi punem în brânză, unt
1901 are 741.804 cor. Pasive 719.968 să-ţi facă un lucru de treabă. ori unsoare şi bine frământate le lăsăm la
Acor. Profit curat 21.836 cor. Depuneri Vitele le hrăneşte bine, să li-se dea disposiţia lor spre a mânca. Ei fiind pofti
sare cel puţin de 2—3 ori pe săptămână,
spre fructificare 438.933 cor. tori de această mâncare, îndată ce o gustă,
căci aceasta ajută şi înlesneşte mistuirea. îşi află sfîrşitul. Această materie nu are nici
Grajdurile să se aerizize.
Numără săptămânile până la Sfântul o influenţă vătămătoare asupra . cânilor ori
m tot George şi vizi cum stai cu nutreţul. pisicilor, pentru aceea e foarte recomanda
; Curăţă pomii de muschiu, coaja bătrână, bilă ca cel mai bun mijloc contra' acestor
crengi uscate, şi pe timp umed de iască şi animale stricăcioase.
răşină. Unge ranele căşunate cu o amestecă
Pentru zidari. Este bine, ca toate zi
tură de (balegă) gunoiu proaspet de vită,
durile din pivniţe să se tincuiască, adecă să pământ cleios, şi per de bou tăiat mărunt. încurajarea creşterii animalelor. Dl
fie acoperite cu un strat de mater al imper Adună, neaua cu lopata în jurul pomilor, ministru al agriculturii a prevăzut în pro
meabil (nestrăbătător) de umezală. Mijlocul astfel umpli pământu de umezeală şi faci iectul de budget pe anul acesta doui mili
ca pomii primăvara să întârzie cu înfloritul,
cel mai bun este asfaltul şi anume se ames oane cor. pentru încurajarea culturei .vitelor
prin ce-’i scapi de brumă şi de alte răceli
tecă 5 părţi de asfalt cu % —-1 parte de ce vin mai târziu Dacă timpul e listat şi în întreaga ţară şi anume: 710.000 cor. pen
gudron, pulvere de cărbuni de peatră şi 2 călduros, tac mlădiţe de altoit şi le păstrează tru cultura vitelor cornute, 200.000 cor. pen
părţi năsip: Această pulvere de cărbuni de la loc umed în pivniţe, acoperindu-le cu năsip. tru oi şi 90.000 cor. pentru paseri de casă
peatră se amestecă,■' pentru ca tincuiala să Din pivniţă depărtează legumile putrede, (galiţe). Avis societăţilor noastre agricole şi
şi curăţă cartofii de colţi.
capete oare-care elasticitate, căci altmintreli ; crescătorilor de vite.
La purcei să li-se aştearnă pae uscate
aşezându-se zidurile, stratul acesta creapă şi
ca să nu degere. ‘
prin crepături ar putea străbate umezala. , De stupi trebue îngrijit ca să nu fie
* ■
conturbaţi de nimic, să fie la bun adăpost
Pentru strungari. Cum se colorează şi păziţi de şoareci. Noutăţi
roşu bilele de biliard ? Dl P. Guyot s’a în Dă la găini păsat şi oves răjit, sdrobit
cercat a coora bile de biliard, roşiii Cari, îşi i a să oaue mai bine.
Paturile calde trl b fe aerizat®in partea
perduseră coloarea. Din' întâmplare n’avea Bobotează în Orăştie. Ca în toţi anii,
sudică, ear noaptea să se! aeoplîe cu. pştg, -
la îndemână a tă coloare decât fuxină. S’a Botezul Domnului s’a sărbat şi acum cu deo
sau rogojini.
făcuţ încercare cu o soluţiune alcoolică de L Samănă în paturile calde crastaveţi, gulii sebită solemnitate în ambele biserici române
fuxină, dar înzadar, căci coloarea nu prin (carable), salată şi mazăre dulce. / din loc. După liturgie credincioşii au eşit la
dea. După mai multe încercări, găsi dl Guyot Trage vinurile noul, însă numaipe,timp,- rîu, unde s’a făcut sfinţirea apei, în decursul
liniştit si senin. :
următoarea proc dură Bilele fură muiate un t » căreia slau dat de cătrâ soldaţi mai multe
moment în accid nitrie şi apoi spălate cu salve de puşcă.
multă apă. Astfel preparate, bilele se colb-.
