Page 2 - Bunul_Econom_1902_18
P. 2

_______________________________ -  ; ;   .... ;   ;  B jU R U L   E jC .e R O M ’                             Nr;  18

      şezat  altoiul  în  locul.  unde ■  are  să  rămână   parte  din  grăunţele  luate  , în ; pripă;,  une-ori   ganice  pe  terenul  economic,-  ntl  poate-  fi  a-
      permanent,  condamnând  tn  acelaşi, timp  .obih   nici  atâta:  Ar  trfebui  deci  riutfrţi  cu ovăs, care  jutat  numai  prin  votări  de  credite  băneşti în
      ceiul  de  a  aşeza  altoii  prea  adânc - în  gropi   a  fost  înmuiat  în  apă  vre-o  3— 4  ore.  schimbul  cambiilor  sau  hipotecelor  sale.
      mai  mici  decât  cere  măsura.              <      .           *                           De-aceea  convingerea  noastră  este,  că
           P^n  mai  multe  mlădiţe  de  vile  dă  în­  Scoaterea  şuruburilor  (şiroafeîor)   acţiunea  pentru  propăşirea  economică  trebue
      văţăturile  de lipsă  cum trebue  acelea  retezate,   şi  cuielor  ruginite.  In  scopul  de  a  în­  astfel  întregită,  ca  organismul'  acestei  acţiuni
      câţi  ochi  să  se  aşeze  în  pământ  şi  pentru- ,  lesni  scoaterea  şfiruburilor  şi  cuielor  . rugi­  să  pună  Ia  disposiţie  ţăranului  şi  agriculto­
      ce-i  de  lipsă  să  rămână  numai  unul  afară  şi   nite,  ne  servim  de 1'petrolen,  care  se  picură   rului,  cu  un  preţ  cinstit  şi  în  condiţii  supor­
      pentru-ce  să  delături  în  doi  ani  consecutivi   aşa  ca  să  răsbată de jur împrejurul  lor.  Scoa­  tabile  utensiliile  pentru  muncă  şi  mijloacele
      mlădiţele  ce  cresc  din  numitul  ochiu  şi  tot­  terea  însăşi  se  îndeplineşte  după  un  timp   materiale  de  traiu:  bucate,  seminţe  etc.;  ear
      odată  arată  şi  în  practică  cele  explicate,  să­  oare-care,  ca  de  obiceiu  cu  râzuşul  sau  cu   pe  de  altă  parte  ţăranul  să-şi  aibă  magazi­
      dind  trei  mlădiţe  în  faţa  celor  presenţi,  des­  cleştele  de  cuie,  fiindcă  rugina  se  topeşte  în   nul  seu,  unde  ear  cu  preţuri  cinstite  şi  în
      luşind,  la  întrebările  puse,  că  mlădiţele  pen­  petroleu  şi  âstfei  şuruburile  şi  cuiele  âe des­  condiţii  favorabile  să-şi  poată  vinde  produc­
      tru  aceea  se  aşează  cam  pieziş,  ca  rădăcinile   prind  uşor.                    tele  sale,  să  le  poată  valorisa,  şi  de  unde  în
      lor  să  nu  poată  lua  direcţiune  drept  în  jos                                    cas  de  lipsă  să  poată  ridica  anticipaţii  pe  a-
      cătră  pământul' nelucrat,  ci  să  şe  răslăţească   v  : Care  gunoiu  prieşte  lucernei.  Lu­  verea  sa  mobilă  şi  pe  productele  sale  de  pe
      în  pământul  lucrat.                       cernaar  trebui  gurioitâ  la  2— 3  ani  odată.   câmp  sau  din  magazin,  ca  astfel  Ia  cules  să
           Fiind  timpul înaintat,  dl comisar  declară   Foarte  priincioase sunt  excrementele  [găina­  nu  fie  silit  a  le  arunca  în  piaţă  pe  un  preţ
      cursul  şedinţelor  conferenţei  de  încheiate,   ţul]  paserilor  noastre  domestice  atât  de  bo­  de  batjocură,  pentru-ca  apoi  mai  târziu,  pri­
      mulţumind  atât  învăţătorilor  pentru  presen-   gate  în  materii  nutritdare.  Urina  are  neajun­  măvara,  agricultorul,  industriaşul  sau  negus­
      tare  în  număr  aşa  considerabil,  precum  şi   sul,  că  sporeşte  buruienile  şi  ierburile  în  pa­  torul  Să  cumpere  sau  să  răscumpere  bucatele
      pentru  sîrguinţa  cu  care  şi-au  lucrat  temele,   guba  lucernei,  Prin  îngrâşarea  cu  gunoiu   cu  preţuri  întreite.
      au  luat  parte  serioasă  şi  obiectivă  la  desba-   proaspăt  de  vite  şi  mai  ales  de  cai,  lucerna   Pentru  ajungerea  acestui  scop  credem,
      terea  celor  percurse,  cât  şi  preoţilor  şi  inte-   se  expune  primejdiei  de  a  se  pârli  în  verile   că  se  impune  alcătuirea . unei  însoţiri  econo­
      liginţei  şi  în  special  protopresbiteriilui  tract.   secetoase.  Cu  totul  nepotrivit  este  gunoiul  în   mice,  care  ocupându-se'cu  afacerile  schiţate
      pentru  interesul  ce  a  arătat  faţă  de  causa   care  s’au  fost .aruncat  gunoaele  de  sub  ciur   în  alăturatul  prospect  să întregească  acţiunea
      învăţământului.                            şi  aceasta  din  pricină  atâtor  seminţe  de  bu-   organică  economică.
                                                 rueni.  Aşadar  excremente  de  paseri,  com­
           On.  domn  protopresbiter  V .  Domşa  în                                              Am  ales  oraşul  H u n e d o a r a   ca  cen­
      numele-preoţilor  şi  în  special  în  numele seu,   post  mărunt  sau  gunoiu  de  vite,  putred  şi   tru  al  operaţiunilor  din  vorbă,  pe  deoparte
      şi  înv.  dir.  C.  Baicu  în humele  tuturor  învă­  liber  de  necurăţenii  să  folosim  la  gunoirea   pentru-că  acest  oraş  este  situat  la  graniţa
                                                 lucernei.                    '
      ţătorilor  mulţumesc  on.  dn  comisar  consist,                                       dintre  consumenţii  şi  producenţii  agricoli  ai
      pentru  înţelepciunea,  tactul  şi dibăcia  cu cară                                    comitatului  Hunedoarei,  ear  pe  de  altă  parte
      a  condus  conterenţele.  In  urmă  învăţători-                                        pentru-că  marele  comitat al Hunedoarei  ni-se
      mea  întreagă  a  făcut  sub  cpndncerea  dlui   însoţirea  economică  „Agricola"      pare  mai  potrivit  pentru  începuturi  de  astfel
      comisar  o  excursiune  până  la usina  electrică,                                     de  natură.
                                                            din  Hunedoara.
      unde  li-s’au  dat  explicările  necesare  privi­                                           Ţinta  noastră  este  să  ajutăm  popora-
      toare  la  producerea puterii  şi valorii  electrice                                   ţiunea  agricolă  în  primul  rînd  prin  valorisa-
                                                       Ca  urmare  ştirei  date  în  Nr.  16
      şi  a  rolului  ce  ea  este  chemată  a  îndeplini                                    rea  productelor  destinate  vânzării  şi  prin pro­
      în  vieaţa  practică  a  popoarelor.       al  Revistei  noasţre  relativ  la  înfiinţarea   curarea  utensiilor  şi  productelor  necesare;
                                                  unei nou&  însoţiri  ec. în  Hunedoara, pri­
           Seara  a  fost  cină  comună  în  «Hotel                                          ţiflta  noastră  este  să  întregim acţiunea  orga­
                                                 mim  apelul  şi  prospectul  elaborat  de
      Central»,  unde  învăţătorii  au  dovedit  şi  mai                                     nică  pe  terenul  economic  în  scopul  unor  re-
                                                 membrii  fundatori  în  şedinţa  dumnea­
      eclatant  iubirea  lor  faţă  de  fostul  lor  profe­                                  sultate  mai  eficace.
                                                 lor  constituitivâ  şi  ne  face  o  deose­
      sor  dl  D.  Comşa.  Dintre  toastele  ridicate  cu                                         Eată  ce  voim  noi  şi  fondatorii  în  nu­
                                                 bită  plăcere  a’l  publica  aci  mai  jos.
      această  ocasiune  am  remarcat  pe  al  dlui  co­                                     mele  cărora  Vă  cerem  valorosul  D-Voastre
      misar  pentru  I.  P.  Sa  Metropolitul  Ioan,  ca­  P . T .  ;                        sprigin!
      pul  bisericii  şi  şcoalei  noastre,  căruia  i-s’a  şi   i   Necesitatea  unei  intensive  şi  consoli­  Declaraţiunea  pentru  subscrierea  de
      expedat  o  telegramă  în  numele  tuturor  în­                                        cuote*)  alăturată'la  prospect,  Vă  rugăm  a  o
                                                 date  acţiuni  pe  terenul  economic  se  impune
      văţătorilor,  al  on.  dn  protopop,  al  înv.  Ioan                                   provedea  D-V.  şi  amicii  D-V.  cu  cât  mai
                                                 atât  de  clar  şi  temeinic,  încât este  de  prisos
      Fleşer  pentru  preoţime,  al  preotului  I.  Moţa                                     multe  subscrieri  şi  apoi  a  o  reînapoia  până
                                                 ori-ce  argumentare.
      pentru  învăţători,  al  capei.  A.  BaSarabă  pen­                                    cel  mult  în  15  I u n i e   n.  1902  Ia adresa dlui
                                                       Cuvântul  de  ordine  isvorît  din  inima
      tru  fraţii  Comşa  şi  Barcîanu,  a înv.  I. Branga                                   Mihail  Rimbaş,  proprietar  în  Hunedoara  [V.-
                                                 fiecărui  doritor  de  o  soarte  mai  bună  este:
      pentru  comisar,  în  finei  tot  al  dlui  comisar                                    Hunyad].
                                                 să  ne  organisăm,  ca  să  muncim  cu  tot  mai
      pentru  inteliginţa  ce  au  onorat  cu  presenţa                                        Fruncisc  Hosszu-Lomyin  m.  p.,
                                                 mult  succes.                                          preş.  ad-hoc.
      lor  şedinţele  precum  şi  cei.  de  faţă  la  cină.                                                     JSicolau  Macrea  m.  p.,
                                                       Acest  dor  al-muncii  cu  succes  a  por­
      In  fine  a  dlui  Mihai  pentru  învăţători.                                                   s             notar  ad-hoc.
                                                 nit  la  lucru  şi  pe  fundatorii  în  a  căror nume   *)  La  redacţia  revistei  «Bunul  Econom»  îiică
           Astfel  s’au  terminat  conferinţele învăţă­
                                                 ne  luăm  voe  a  Vă  cere  valorosul  şprigin.  se  află  o  foaie  de  declaraţie  pentru  subscrieri  de
      torilor  din  cercul  Orăstiei,  ducând  eu  sine
                 (         •                                                                 cuote.
      fle-care   participant   înpresuirile  cele  mai   După-cum  binevoiţi  a  vedea  din  alătu­
      plăcute.                                   ratul  prospect,  un  gfup  de  bărbaţi  nisuesc         P R O S P E C T .
                                                 pentru  alcătuirea  unei  astfel  de  însoţiri,  care   1.  Sub  numirea  «A G R IC O LA »  se  înfi­
                                                 se  fie  intermediatorul  între  ţărănimea  agri­  inţează  în  Hunedoara  o  însoţire  economică,
                D I V E R S E                    colă  dela  sate  şi  între  celelalte  cercuri  eco­  în  scopul  promovării  intereselor  agricole,  in­
                                                 nomice  şi  îndeosebi  financiare.
                                                                                             dustriale,  comerciale  şi  financiare.
                                                      Experienţele  câştigate dih  viaţa  de toate   însoţirea  mijloceşte  şi  resoalvă  tot  felul
           Ovăs  înm uiat  pentru  cai.  Caii  bă­  zilele  ne-au  întărit  în  convingerea,  că  organi-   de  afaceri,  cari  în  sensul legii comerciale sunt
      trâni  şi  cu  dinţii . tociţi  dumică  grăunţele  de   saţia  noastră  economică,  pe  basele  pe  care   acceptate  ca  afaceri  comerciale.
      ovăs  abia  pe  jumătate.  Celelalte ajung  în sto­  se  mişcă  azi,  nu  poate  satisface  doar  nici  în   îndeosebi  se  ocupă  însă  cu:
      mac  întregi  cum  sunt  şi  rămân  în  parte  ne-   parte  ţintelor  ce  şi-a  propus.     a]  valorisarea  [vânzarea  şi  cumpărarea]
      mistuite.  Aceeaşi  se  poate  zice  despre  caii   Grosul  poporului,  ţăranul  nostru,  care   de  bucate,  producte,  unelte  agricole  şi  in­
      flămânzi,  cari  şi  ei  nu  mistuesc  decât  a treia  acuma  îşi  trăeşte  epoca  primei  desvoltări or- - dustriale ;
   1   2   3   4   5   6   7