Page 5 - Bunul_Econom_1902_18
P. 5

Nr.  18                                            B U N U L   E C O N O M                                            Pag- 5

        forme,  precum  d.  ex,  dlbumina  (în  starea  cea  mai  curată   mistui  de  stomac,  cu  deosebire  celulosa  mai  tinără,  însâ
        ca  albuş  de  ou),  fibrina  (în  plante  şi  cu  deosebire  în   numai  de  animalele  rumegătoare.
        muşchii  (carnea)  animalelor,  caseina  (mai  curată  în  caş),        L a  nutrirea  animalelor  noastre  mai  trebue  să  ştim  că
        legumina  (în  pastăile  verzi  şi  în  boabele  coapte  ale  legu­  nu  toate  materiile,  fie  ele azotoase  sau neazotoase,  ce com­
        minoaselor,  cum  este  de  ex.  fasolea,  mazărea, lintea,  măză­  pun  o  plantă  se  digerează  (mistue)  de stomacul animalelor.
        richea,  lupinul  ş.  a.)  etc.  Materiile  proteice  dau  în  prima   Noi  dăm  de  regulă  animalelor  o  cantitate  foarte  mare  de
        linie  materialul  necesar  pentru  zidirea  corpului  animal,  din   celulosă,  deşi  ea  nu  se  digerează  toată   Motivul  (causa)
        care  causă  se  şi  numesc  materii  plastice.                   este,  că  «pentru-ca  animalul  să  aibă  simţul  de  a  fi  sătul
             Animalul  are  lipsă  de  o  cantitate  destul  de  mare  de   pe  deoparte,  ear  pe  de  altă  parte  ca  materiile  digestibile
        astfel  de  materii,  pe  când  plantele  o  conţin  relativ  în  pu­  să  poată  veni  în  contact  (atingere)  cu  păreţii  stomacului,
        ţină  cantitate.                                                   este  nevoie  ca  nutreţul să aibă şi  un  volum  destul  de mare».
                                                                                Nutreţurile  care  sunt  compuse  în  cea  mai  marâ parte
             Cele  mai  bogate  părţi  de  plante  în  materii  proteice
                                                                           numai  din  materii  digestibile,  se  numesc  concentratej  pre­
        sunt  seminţele  leguminoaselor,  apoi  seminţele  cerealelor,
                                                                           cum  sunt  spre  ex.  grăunţele.  Acele  nutreţuri,  care  ocupă
        în  care  le  găsim  imediat  sub  peliţa  care  învăleşte  bobul»
                                                                           un  spaţiu  mare  şi  conţine  relativ  puţine  materii  digerabile
        şi  care  după  măcinat  le  dobândim  în  formă  de  tărîţe.  De
                                                                           se  numesc  voluminoase.  Voluminoase  pot  fi  nutreţurile prin
        aceea  ele  sunt  un  aliment  (nntrimânt)  foarte  nutritor,  fiind
                                                                           celulosă  nedigerabilă  (fân,  paie,  pleavă)  sau  prin  apă  (napi,
        bogat  în  materii  proteice.
                                                                           cartofi,  paiul  porumbului  încă  verde  etc.).
             Intr’o  cantitate  destul  de  suficientă,  găsim materii pro­
                                                                                Cenuşa  nu  este  altceva  decât  materiile  minerale  ce
        teice  în  trifoiu,  luceină  şi  ierburi  dulci,  până-ce  plantele
                                                                           conţin  diieritele  plante.
        sunt  tinere;  eu  cât  îmbătrânesc,  cu  atât  scad  aceste  ma­
                                                                                Ca  şi  plantele,  astfel  şi  animalul  are  lipsă  de  materii
        terii  şi  se  măreşte  cantitatea  de  materie  lemnoasă.  Un  fân
                                                                           minerale  pentru  zidirea  corpului  seu.  Cu  deosebire  oasele
        şi  otavă  bine  recoltată  încă  conţine  o  cantitate  suficientă
                                                                           conţin  multe  materii  minerale,  îndeosebi  fosfat  de  calce  (o
        de  materii  proteice,  pe  când  paiele,  rădăcinile  şi  bulbii
                                                                           combinaţiune  de  var  cu  fosfor).
        sunt  sărace  în  ele.
                                                                                Animalul  primeşte  materiile  minerale  necesare  într’o
             Dacă  gunoim pămăntul  cu bălegar  şi urină,  nutreţurile
                                                                           cantitate  suficientă  în  nutreţul  obicinuit,  ce-1  dăm,  adecă
        crescute  pe  el  vor  fi  mai  bogate  în  materii  plastice,  prin
                                                                           atâta,  cât  are  lipsă  pentru  zidirea  corpului  şi  pentru  a  re­
        urmare  şi  mai  nutritoare.
                                                                           stitui  materiile  minerale  perdute  prin  urină.  Nu  strică  însă
             Materiile  proteice  din  diferitele  nutreţuri  formează  în
                                                                           dacă  dăm  astfel  de  materii  cu  deosebire  animalelor  tinere
        corpul  animal  nu  numai  carne,  dar şi  grăsime,  prin urmare   ce  sunt  în  creştere,  ca  să  se  desvoalte  mai  bine  în  oase.
        animalele  ce  voim  a  le  îngrăşa  trebue  să primească  în  nu­
                                                                           Dintre  materiile  minerale  ce  dăm  noi  în  stare  curată  ani­
        trimentul  lor  o  cantitate  însemnată  de  materii,  proteice.   malelor  este  sarea  comună.  Ea  ajută  secreţiunea  sucurilor
             b)  Materiile  neazotoase  earăşi  sunt  de  două  feluri, aşa   din  gură  şi  din  stomac,  cari  înlesnesc  mistuirea.  Deosebit
        numite  extractive  şi  grăsimile.  Ele  nu  contribuesc aproape   de  aceasta  sarea  mai  produce  şi  sete  animalului  şi-l  în­
        nimic  la  zidirea  corpului  animal,  ci  fiind  toarte  bogate  în   deamnă  a  bea  o  cantitate  mai  mare  de  apă,  ceea-ce  con-
        carbon,  Servesc  animalului  ca  material  pentru  producerea    tribue  mult  la  sănătatea  lui.  A   da  însă  prea  multă  sare
        căldurii,  din  care  causă  s’au  numit  şi  materii  respiratoare.   nu  este  sănătos,  deoare-ce  produce  boale  de  maţe.  Sarea
        Este  adevărat,  că  şi  materiile  proteice  conţin  carbon,  însă   o  presărăm  pisată  sau  disolvatâ  în  apă  peste  nutreţ,  sau
        într’o  cantitate  mai  mică  şi  dacă  am  voi  să  dăm  anima­  ceea-ce  este  mai  bine,  o  aşezăm  în  bulgăre într’un  loc  ac­
        lelor  tot  carbonul  trebuincios  pentru  respiraţiune  prin  ma­  cesibil  gurei  vitei,  unde  o  linge  animalul  după  voe.
        terii  proteice,  am  face  o  risipă  costisitoare.                    In  stare  naturală  animalul  ia  atâta  nutreţ  la  sine,  cât
             Intre  materiile  extractive  se  enumeră  în  prima  linie   îi  recere  corpul.
        amidonul  (scrobeala)  şi  zâharul.   Ele  se  mistue  uşor  de         Nu  ar  fi  însă  economic,  ca  să  lăsăm  în  voia  lor  de
        stomac.  Grăsimile  însă precum  şi materiile  proteice singure   a  mânca  atâta  şi  ceea-ce  voesc  ele.  Trebue  dar  să  com­
        se  digerează  (mistue)  foarte  cu  greu,  pe  când  amestecate   punem  noi  raţiunele  de  nutreţ  în  modul  cel  mai  ieftin,
        una  cu  alta  foarte  uşor.                                      însă  totodată  şi  mai  corăspunzător.  Ca  basă  pentru  canti­

             Materiile  proteice  fiind  cele  mai  scumpe,  vom  face  la   tatea  de  nutreţ  ce  dăm  vitelor  luăm  greutatea lor.  Această
        nutrirea  animalelor  cea  mai  mare  economie  posibilă  cu      greutate  o  constatăm  cu  balanţa  zecimală  sau  centesimală.
        ele.  Prin  experienţă  sau  prin  tabele  anume  întocmite  pu         Având  greutatea  vitelor  vom  îngriji  ca  nutreţul  ce-I
        tem  constata  proporţiunea  cea  mai  potrivită între  materiile   dăm  se  fie  măsurat  sau  mai  bine  cântărit.
        proteice  şi  cele  respiratoare,  în  care  trebue  să  dăm  ani­      Le  vom  nutri  ce  priveşte  cantitatea  pe  cât  se poate
        malelor  în  nutrirea  lor.  Bine  înţeles  că  această  proporţiune   de  uniform,  adecă  nu  vom  nutri  odată  prea  bine  şi  altă­
        variază  după  specia,  vîrsta  şi  modul  de  folosire  a  ani­  dată  prea  rău,  încât  să slăbească  sau  să-şi  peardă  puterile.
        malelor.                                                          De  aceea  totdeauna  toamna  după-ce  am  recoltat  nutreţu­
                                                                          rile,  vom  face  calculul  dacă  cantitatea  de  care  dispunem
             4.  Celulosasau  materia  lemnoasă  compune  păreţii
                                                                          este  suficientă  pentru  întreţinerea  vitelor  în  cursul  anului
        celulelor  din  care  este  compusă  planta  şi  este  cu  atât mai
                                                                          sau  nu.
        vîrtoasă,  cu  cât  partea  plantei  unde  se  găseşte  este  mai
                                                                                                     (Va  urma).
        bătrână.
             Ce  priveşte  composiţiunea  sa  chimică  ea  încă  se  nu­
        mără  între  materiile  neazotoase.  Celulosa  încă  se  poate
   1   2   3   4   5   6   7   8