Page 6 - Bunul_Econom_1902_18

Pag- 6 _______ ■ ___ _ B U N U L E C O N O M Nr. 18

Resboiul din Africa-de-sud. . Ce. facfim ca. viţa dfgeca&b? in urma în­ 1 CâbEKDARUL ECONOMIC. "
gheţurilor din timpul din urmă în multe lo-.
M cercurile bure diri Bruxella se
calităţi lăstarii verzi ai viţei» de viie au perit,
asigură, că Kitchetier a;'.©ferit cotldu- Ce s4 facem, in M a iu ?
aşa că speranţa de a produce struguri ni-ş’a
cgtorilor buri următoarele condiţii de In g r ă d i n a de pomi. Straturile
tăiat pentru anul acesta. Cu toate acestea nu sămănate şi în care» s’a sădit pomisori tineri
pace: 1. Administraţie internă. 2. Am-
este permis a lăsa viia în părăginire, ci o trebue udate cu îngrijire d e ' câte ori cere
nestiarea rebelilor din prilejul încoro­ trebuinţa; Vlăstarii pădureţi ce se ivesc în
vom lucra ca de obiceiu. O deoŞebită aten­
nării. 3. DouS locuri de consilieri pen­ jurul pomilor cu deosebire la altoi, sâ taie
ţiune vom da lăstarilor de rod pentru anul
tru Burii din Transvaal şi unul pentru fără cruţare, căci consumă puterea produc­
viitor. In acest scop, încă de pe acum vom tivă a pomilor. Dacă timpul e călduros udă
cei din Oranje în consiliul colonial
înlătura tot lemnul de prisos, ca sucul să se altoii şi la cei prinşi slăbeşte legătura. In
sud-african, ce se va înfiinţa..» 4. Opt
concentreze în aceia, cari sunt meniţi de a luna aceasta: se poate indeplini ocularea adecă
milioane lire sterline pentru Transvaal altoirea prin ochiu (mugur), dări mai întâiu
produce struguri în anul viitor.
şi patru milioane pentru Oraline în la meri şi .peri si .numai -după . aceea la pomii
scopul reedificârii fermelor distruse. 5. cu sitnburii tari, cum sunt pruni ect. Tim­
Cununie. Dl Dr. V. Popovici-Hâţeg, di­ pul . cel mai potrivit» pentru; oculare este
Gassarea tuturor confiscaţiunilor. 6.
rector în ministerul domeniilor din România, dimineaţa, când e senin, timp plăcut şi liniş­
Rentoarcerea tuturor prisonierilor.
s’a cununat cu d-şoara Maria Dumitru Bră- tit. Pomii atăcaţi de omide pe timp liniştit
Circulă svonul, în cercurile politice, afumă-’t cu pucioasă presărată pe jeratic,
ţianu, Duminecă în 21 Aprilie a. c. în bise­
că Chamberlain se va retrage din cabi­ Gândacii de Maiu sau eărăbuşii trebue scutu­
rica Domniţa Balaşa din Bucureşti. Felicită­
net, făcând astfel posibilă continuarea raţi dimineaţa de pe pomi, ast'rlnşi, opăriţi
rile noastre cele mai sincere tinerei părechi. striviţi bjne şi daţi ca mitrernînt galiţelor,
negociaţiunilor de pace, pe baze mai
porcilor, dar la nici un caz îngropaţi, căci '
acceptabile pentru Buri.
Nou ministru de comerciu a fost numit nefiind bine opăriţi, din ouâle ce se află în
Turburârile din Rusia Ludovic L-âng, deputat dieta! şi profesor femeuşile cărăbuşilor, pe- viitor se vor spori
mai mulţi.
universitar.
continuă şj să produc din ce în ce In g r ă d i n a d e ' l e g u m e . Samănă
mai violente. Grevele în fabrici se în­ sătriânţele legumilor şi celor mai târzii. Udă
Comite suprem al comit. Hunedoara a cu îngrijire legiunile sara după apunerea
tind tot mai mult. Contra resvrătiţi-
fost numit dl Barcsay Kâlmân. soarelui, sau dimineaţa înainte de ivirea aces­
Jor a fost trimisă miliţie. Soldaţii înse ■•■■■( # . . . tuia» Straturile sâ plivesc şi curăţă bine
refusă se împuşte asupra turbulenţilor. pentru ca buruenile sâ nu înpedece desvol-
— D ţiru l reginei. Cetim în foi străine,
tarea legumilor. Răsădeşte din patul cald
că Regina Elisabeta ’a -României ca recom­
cătră finea lunei acesteia pepenii, dacă tim­
pensă adevăratei consimţiri la ireparabilă pul e princios. —» Pe la mijlocul lunei ’ se
perdere a agustei sale mame, a întregei ţări răsădeşte tutunul (tăbacul), înminuindu-se
a dăruit din economiile sale de regină două­ mai înainte rădăcinile în zamă de gunoiu
şi năsip.
, Prea on. domni abonenţi, cari mai zeci de milioane de franci cu destinaţia, să
In vie, înainte de înflorirea strugurilor
Testează cu abonamentul, sunt rugaţi se bi- se institue şcoli nouă unde cere trebuinţă,
necoiuscâ a grăbi cu trimiterea aceluia. ajutorarea celor existenţe şi plătirea didactrului la tot caşul tiebue să facem întâia săpătură.
*' Pământul trebue' bine întors şi mărunţit.
Sinoadele eparchiale ale bisericii române băieţilor săraci. * Timpul cel mai potrivit peniru săpatul viilor,
gr.-or. din Sibiiu, Arad şi Caransebeş s’au ■ - - . * '■ este timpul uscat sau secetos.
In c âm p. Samănă cânepă şi in. Se
întrunit Dumineca trecută [Dumineca Tornii] poate începe răsădirea curechiului (varză).
Prietinie adevărată. Nu de mul t se în­
în sesiune ordinară. Alegerea de Episcop la Se sapă cucuruzul, cartofii. Coseşte luţerna
tâlnesc pe bulevardul Theresia 2 prietirii, cari
scaunul vacant din eparchia Aradului a fost înainţe de înflorire, dar să nu se tae prea pe
nu se văzuseră de 10 ani. De sine înţeles, că
amînată. jos, că piere multă din ea. Ogoritul trebue
* bucuria revederii a fost mare. Deoare-ce în­ sfârşit. Bucatele trebuesc cernute vânturate,
tâlnirea 16r se întâmplă chiar înaintea insti­ pentru a nu se încinge.
Biblioteca „Bunul Econom". In scop de
tutului de loterie Tbrok şi. Comp., prietinii In st upi nă. In luna aceasta albinele
a forma o bibliotecă ieftină şi practică pen­ încep a roi. Roii trebue păziţi şi prinşi.
au considerat această coincidenţă ca un semn
tru economii noştri, am retipărit în broşuri Coşniţile înainte de prinderea roilor, trebufe
bun, şi se deciseră se cumpere împreună un
din revista noastră articoli relativ la acest curăţite de paiangini, molii dacă ar fi. Să
los la Târok pentru loteria de clase. Zis şi
ram. Până acuma au apărut trei broşuri cu­ îngrijim şi se pustiim cu tot deadinsul, fur­
făcut. Trecură câteva, luni fără-ca loşul se fi nicile, fluturi de noapte, ca pe cei mai în­
prinzând nrul I. « C u l t u r a n u t r e ţ u r i l o r
lost tras. Atunci unul din cei 2 prietini îşi semnaţi duşmani ai stupilor. ,
e r b o a s e p r e c u m l u c e r n a , t r i f o i u l
perdu răbdarea şi declară celuialalt, că el nu Călindarul vechia şi nou a septemânii.
r oş u, t r i f o i u l î n c a r n a t , m ă z ă r i c h i a ,
mai ia parte la reînoirea losului comun.
S p a r c e t a , l u p i n u l şi m o h o r u l ; c o s i ­
«Bine, zise celălalt, eu îl voiu reînoi. singur; Dum» Mironosiţelor, ev. Marcu, c. 15, g. 2, v. 3.
t a r i 1 e ş i p r e p a r a r e a f â n u l u i şi pă­
dar fii bun şi dă-mi împrumut 12 cor. pen­ Pum . 28 S. Ap. Iasson 11 Adolf
ş u n i l e » . Nr. II. « E c o n o m i a p o r c i l o r ,
tru un scop, care nu vo^sc să ţi-1, amintesc. Luni 29 M. Kizic şi Memnon 12 Pancraţie
o i l o r şi c a p r e l o r » . Nr. III, « Ş e m â n ţ a Marţi 80 Ap. lacob 13 Servâţius
«Cu plăcere!» fu răspunsul. Peste opt zile a-.,
t
l
p l a n el o r a g r i c o l e şi s ă m en a tu 1 or» Mere. 1 April S. Proroc Ieremia 14 Bonifaciu
pare proprietarul losului cu vestea bună, că
arătându-ne cum trebue să alegem sămânţa, Joi 2 Păr. Atanasie 15 Sofia
«numărul nostru s’a tras chiar azi cu un mare Vineri 3 Muc. Timotei 16 loan
cum şi în ce mod o putem sămăna şi Intro­
câştig». «Numărul nostru?» murmură prieti­ Sâmb. 4 Muc. Pelagia 17 Pa scai ie
duce în pământ etc.
nul, «dar nu ştii că eu am abzis de joc?»
Preţul unei broşuri este cât se poate de Târgurile din Dngaria, Transilvania şi Bănat.
«Ştiu, dar trebue să-ţi spun, că banii ce mi-ai
redus, adecă câte 30 fii. [15 cruceri] de nu­ Dela 12 — 19 Maiu n.
împrumutat i-am folosit pentru reînoirea părţii
măr [pentru România 50 bani].
tale din los. Căci eu consider de o mare 12. Dezna. Lăpuşul-ung. Papolţ. Reghinul-săs.
O recomandăm cu deosebire acelora, 13. Corond. Deva. Goroslăul-mare. Huedin.
prostie a juca cu un los cât-va timp şi apoi
cari doresc a-şi forma cu timpul o bibliotecă Soborsin.
a abzice de continuarea jocului chiar când 14. Mada [?]
agricolă completă şi celor cari caută a răs­
e vorba de tragerea principală». Aşa ar tre­ 15. Boroşineul-mare. Petroseni.
pândi ştiinţele folositoare în popor.
bui să cugete toţi jucătorii; căci nu totdeuna 16 Giarmata. Htdegkut. Ighiu. S.-Mărtinul-
Aceste broşuri se pot procura la admi­
vei găsi un prietin, care să-ţi reînoiască în Homorod. Trăscău.
nistraţia revistei, la librăria W . Krafft în Si­ 17. .Bistriţa.
secret losul.
biiu, precum şi la toate librăriile mai princi­ 19. Kibed. Ispanmeze,
pale din patrie. Prim-colaborator: Const P. Barcianu.
*................
Redactor-responsabil: loan Fleşeriu.