Page 1 - Bunul_Econom_1902_29
P. 1
Anul III. Orăştie, 26 Iulie n. 1902. Nr. 29.
___ R^YI^Â^P^NTRU^GRICULŢURĂ^INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reunianii Economice din Orăştie '1 şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului ii
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
l’e an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în flecare Duminecă se socotesc după. tarifă, cu . pr eţ ur i mo d e r a t e
Pentru Ro mâ n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
latul, văpsitul ţesutul, nu dăm bani în mare sumă de bani, din greu munciţi
numerar, ci dacă îi avem disponibili îi se duce în buzunare streine pentru
întrebuinţăm numai pentru lucruri, cari lucruri, cari le putem noi singuri pro
absolut nu ni-le putem produce. duce; tot prin schimbarea portului
„Prin mâna ţesătorului se înbracă După noi causa înlocuiri pânzei se schimbă şi moravurile vechi, cinstite,
seracul ca şi bogatul" este o zicătoare şi postavurilor provenite din industria curate, neatinse de obiceiurile oamenilor
veche şi adevărată până mai eri alal- săteanului nostru prin materiale de stricaţi cum adese întâlnim prin oraşe.
tă-eri. Astăzi începe înse a nu se mai bumbac ţesute prin fabrici — zace în Punem la inimă aceste rînduri
potrivi întocmai. doue împrejurări nenorocite. In prima tuturor cari se interesează de bunul
Până acum câţi-va zeci de ani în linie este luxul, care ca o choleră a mers al neamului nostru şi să stărue
urmă nu se pomenea ca ţeranul şi început a se încuiba între săteni şi cu ca industria ţesetoriei nu numai se nu
familia lui se fie altfel înbrâcaţi decât deosebire între sătencele noastre. dispară dintre sătenii noştri, dar’ să o
propage prin sfaturi şi exemple ca
de mâna femeilor din prejurul lui şi In tot caşul o sdranţă de năframă
„pânza şi postavul de casa“ se ajungă
numai din produsele proprii ale lui de cap cumpărată din boltă (prăvălie)
ca in, cânepă, lână, per şi pele. Cât este mai pestriţă şi mai bătătoare la earăsi la locul de onoare de care sau
bucurat mai nainte.
sau schimbat înse obiceiurile se poate ochi decât una ţesută ;n resboi. Tot
îndeosebi rugăm reuniunile cari se
vedea astăzi mai ales în satele de prin asemenea cătrintele cele frumoase, alese
ocupă cu industria de casă, în care şi
prejurul oraşelor. Pânza de in şi câ în resboi, cari fac admiraţiunga chiar
nepă durabilă (trainică) este în mare si a străinilor sunt mult înlocuite cu ţesătoria ocupă un loc de frunte, se
>
mai dea de vre-un semn de vieaţă,
parte înlocuită cu pânză de bunbac de cele înpestriţate din bucăţi de cati
care după câteva spălaturi se face fea (barşon) şi alte pânzeturi şi posta căci afară de câteva exposiţii arangiate
de ele nu prea ştim nimica despre
sdranţă. Postavurile de Jână curată vuri de cele mai diferite culori şi com
cari ţineau un veac de om a început binate cum nu se poate mai fără gust. activitatea lor în această direcţiune.
se dispară şi ele făcând loc postavu Intr’adevăr nu ştii ce se faci, să con-
rilor făcute din un amestec de bunbac pătimeşti sau să te superi pe o astfel
întreţesut cu lâna provenită din haine de femee îmbrăcată aşa de şod. Altoitul de Yară a pomilor.
vechi sbrobite, scărmănate şi apoi toarse, Luxul aduce cu sine sărăcia în
înlocuind lâna neaoşe, curată si natu- casă; totul este făcut pentru ochi ear Suntem în epocă când se poate
rală. Nu este deci mirare, că purtând nimica pentru stomac şi celelalte tre altoi în ochiu. După experienţele fă
un vestmânt făcut dintrun astfel de buinţe ale omului. Odată cu luxul cute, acest sistem e cel mai bun prin
postav nu durează mult şi în scurt se furişează si lenea în om. Si lenea faptul că este foarte simplu, reuşeşte
>
i
j
timp vedem coatele şi genunchii eşind aceasta face încă mult, ca portul nostru bine şi rana făcută pădureţului e mică;
prin el. frumos strămoşesc se dispară cu înce aşa că în cas de nu se prinde altoiul,
Dacă întrebăm care este causa tul. Femeei leneşe totdeauna îi con pădureţul nu sufere nici o schimbare,
acestei schimbări, ni-se respunde de vine mai bine să vândă din casă ouă, putându-se realtoi din nou.
regulă că îmbrăcămintea de bumbac lapte, cucuruz sau vr-’o ferdelă doue Altoirea în ochi nu se poate face
este mai eftinâ. Este adeverat că asa de grâu etc. numai şi numai ca să se decât dela sfîrşitul lunei Maiu şi până
»
este, în realitate înse, privind lucrul din îmbrace luxos, decât a se pune la res la Septemvrie, prin faptul că numai în
punctul de vedere al durabilităţii ea boi şi să-’şi facă singură cele trebuin această epocă plantele sunt în deplină
este mai scumpă. Căci, rupi cel puţin cioase. vegetaţie. In altă epocă nu se poate
3 rînduri de albituri de pânză de bum Această stare de lucruri este dăur executa neputându-se deslipi coaja pă
bac până ce se strică un rînd făcut nâtoare atât din punctul de vedere dureţului.
din in sau cânepă. Unde mai pui şi economic cât şi pentru esistenţa ne Această altoire se tace în ochiu
economia, că atât pentru materiile brute schimbată a neamului nostru. Prin crescend şi dormind. Operaţiunea este
(in, cânepă, lână etc.) cât şi pentru schimbarea, am putea zice prin moder- aceea-’şi, cu deosebire că altoirea în
prepararea lor ca meliţatul, torsul, spă nisarea portului nostru strămoşesc o ochi crescând se tace în lunile lui Maiu
