Page 7 - Bunul_Econom_1902_29

Nr. 29 BU NU L ECONOM ________________ Pag- 7,

pentru reconstruire. Banca de păstrare din Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat. Biblioteca „Bunul Econom".
Veneţia a subscris de asemenea 100000 lire.
Cei pe cari soartea ’i-a favorisat să vadă Dela 29 Iulie — 5 August n. Au eşit de sub tipar până acum
Veneţia, n'au întrelăsat de sigur să visiteze
monumentala catedrală şi turnul. Numai din 29. Sereda-Murăşului. broşurele:
Înălţimea turnului se putea orienta orbciţie 30. Arghiehat. Baţon. Beiuş. 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fena-
asupra oraşului clădit pe cele 117 insule mici. 1. Aug. Alparet. Basna. Petriş. Sân- ţele) prepararea fânului şi păşunii^
Când Napoleon cel mare a ocupat Veneţia, georgiul-săsesc. Vaida-Recea. 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
2. Lipova.
nemuritorul beliduce s’a urcat in turn călare 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
pe cal. 3. Canija-turceascâ. Deva. Miheş. natul lor.
Vârşeţ. 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
Non cutremur la Salonic. Din Salonic 4. Dobriţin [?]. vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
se scrie, că s’au simţit din nou ca la 30 de 5- Mâgeruş 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
cutremure puternice de pământ. Populaţiunea trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
îngrozită a fugit la loc deschis unde a Întins 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
corturi. Oamenii continuă a fi neliniştiţi şi Căiindarnl rechin şi non a septemânei. agricole).
nu cutează să se apuce de lucru. Zidurile 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân­
mai multor case au crepat. O casă stricată Dum. 6 după Rusalii, ev. Mat, c. 9, g. 5, v. 6. tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru­
s’a dărimat îngropând sub ruine doi copii. mente de piărunţit pământul).
D um . 14. Apostolul Achila. 27. Pant.
Cărămizile şi ţiglele ce cădeau de pe case Luni 15. M. Kirik şi Iulita. 28. -inocent. Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen­
au rănit mai mulţi oameni. Marţi 16. M. Antinogen. 29. Marta. tru România 50 bani).
Cercetarea oficioasă a constatat, că Mere. 17, f M. Marina. 30. Beatrie. Se pot comanda ia administraţia „Bunul
cutremurul cel mai mare ’l-a suferit satul Joi 18. M. Iacint şi Emilian. 31 Ignaţius. Econom11, la librăria W. Krafft în Sibitu şi
Vineri 19. Cuv. Macrina. 1 Aug.
Guvezno, care e In depărtare de trei ore la administraţia .Tribuna Poporului« în Arad.
Săm. 20. (fi P ror. Ilie. 2. Porţiune.
dela Salonic. In mijlocul satului s’a format Revânzjătorilor sfe dă rabat potrivit.
o deschizătură de două sute metri de lungă
şi două-zeci de largă din care a ţîşnit apă Prim-colaborator: Const. P. Barcianu. Intr’o buna familie română
ferbinte. Redactor-responsabil: Aurel P. Barcianu. !_ In S i b i i u (86)
In cuartierul grecesc 180 de clădiri s’au
dărimat şi alte cinci-zeci s’au stricat. O femeie se primesc şcolari din provincie
şi doi copii ’şi-au aflat moartea sub ruini. Sz. 4235—1902 tlkv. întreţinere şi educaţie bună.
Cinci oameni au fost grav răniţi.
Arveresi hirdetmâny kivonat. Limba germană şi română precum şi
*
pian (clavir) se poate învăţa perfect.
Arderea gnnoaelor. Un oraş care în­
trebuinţează cu folos gunoaeie, este Darmen A devai kir. torvEnyszEk, mint A se adresa Administraţiei noastre.
din Englitera. Acolo gunoaeie se ard în telekkonyvi hatosag kozhirre teszi, «Ar­
două cuptoare, şi căldura desvoltată să în­ deleana» penz- Es hitelintezet vEgre- Sz. 733-1902. veg.
trebuinţează pentru producerea electricităţii hajtatonak, Kendroj Atyim vegrehajtâst A r v e r e s i h ir d e t m e n y
folosită de tramwaie. szenvedo elleni 196 kor. toke kovetelEs Alolirott kir. birosâgi vegrehajto,
es jârulekai irânti vegrehajtâsi iigyeben
Se arde dela 32 până la 38.000 chilogr. az 1881. evi LX. t.-cz. 102 es 120
de gunoaie pe zi, ceea-ce dă o forţă motrice az 1881. Evi LX. t.-cz. 144 §. alapjân §§-ai Ertelmeben ezennel kozhirre teszi,
de 400 cai-vapori, prin mijlocul căreia se es a 146 §. ertelmeben a dEvai kir. hogy a szâszvârosi kir. jârâsbirosâgnak
tszek, a devai kir. jârâsbirosâg teriileten
produce, aproape fără nici o cheltuială, un 1893. 2203 sz. vEgzese folytân, Dr.
levo o-piski kozsegben fekvo az o-piski
curent electric care ar fi capabil -—dacă s’ar Vlad Aurel szâszvârosi iigyvEd âltal
219 sz. tjkvben A f 1 rsz. 149— 151
aplica Ia iluminat — să alimenteze 3.500 lămpi kepviselt „Ardeleana11 penz- Es hitelin-
de câte 8 luminări. hrsz. a. 1102 kor., 2 rd. 440/1/ 441/1 tEzet rEszvenytârsasâgnak, Deian Niko-
Gunoaeie din acest Oraş de 40.000 hrsz. a. 660 kor:, 3 rd. 608/1 hrszra lae Es târsai romoszi lakosok elleni
354 koronâban ezennel megâllapitott ki-
locuitori sunt distruge şi se qbţine astfel 88 kor. 40 fiii. to'l^e enek 1891. evi
kiâltâsi ârban az ârverest elrendelte,
gratuit o energie electrică evaluată la 900.000 5/II.-ţ61. 6% kamatai 6 K. 50 fiii.
es hogy a fentebb megjeiolt ingatlanok
kilowate pe an. eddigi 3 K. 40 fiill. ezutâli ârverEs kitiize-
az ig o 2. evi oktEber h6 20 napjân
d. e. 9 6rakor 6-piski kozseg hâzânâl tEsi koltsEgek erejEig kiefegiteskent le
foglalt Es 904 koronâra becsiilt lovak,
megtartando nyilvânos ârverEsen a meg­
Fosta Redacţiunii. okrok Es szEnâbol âllo ingosâgok biroi
âllapitott kikia.lta.si âron aloi is el
ârverEsen elfognak adatni. ‘
adatni fognak.
piui C. M. în Dezna. Primim bucuros Mely ârverEsnek a szâszvârosi kir.
colaborarea D-tale la foaea noastră. Trimete Arverezni szândekozok tartoznak jârâsbirosâgnak 1902. evi V. 531/2 sz.
ceva de probă. az ingatlanok becsârânak 10%'dt kesz- vegzEs tolytân, a ... helyszinEn vagyis
penzben vagy az 1881. LX. t.-cz. 42. Romosz kozsegEben adosok lakâsân
§-âban jeluit ârfolyamal szâmitott ezen leendo' eszkozlEsEre hatâridoul 1902
Cursul pieţii din Budapesta 1881. evi november ho 1-en 3333. sz. Evi julius h6 30-ik napjânak dele-
a. kelt igazsâgiigyminiszteri rendelet lotti 8 6râja tuzetik ki, a midon is, a
— în 23 Iulie 1902 n. — 8 §-ăbah kijeliilt ovadekkepes ertdk- lenţi ingosâgok esetleg becsâron aloi
per 50 klgr. papirban a kikiildott kezehez leteni. is, azonban csakis kEszpEnz mellett
Grâu . . . . . . cor. 7-60 până la 8-80 A kir. torvenyszek telekkonyvi fognak elârvereztetni.
Secară nouă . . . ■ . ». 6-40 ■» ■ 6-65 A befolyando vEtelâr esetleg biroi
Cucuruz . , . . » 4-85 » > 5 — hatosâga.
O v ă s ................. • » 7-20 > .7-65 letEtbe fog helyeztetni.
Orz . . . . . * 5-35 ■ > 5-95 Devân, 1902. junius ho 14-ân. Kelt Szâszvârosori, 1902. evi julius
Rapiţă . . ... . » 9-40 > , > 10-45 ho 15-en.
Slănină . . . . . * 61-— > y 63-50 Fdbiân, RAcz Arpdd,
Untură . . . . > 68-— * > 6850 (85) 1—1 kir. tszeki biro. 1—1 (84) • kir. bir. vâgrchajto.