Page 2 - Bunul_Econom_1902_29
P. 2
Pag- 2 B U N U L E C O N O M _______ Nr. 29
şi Iunie şi ochiul se desvoaltâ în ace marginile tăeturiL cu lopăţica de os DIN LUME
laşi an, pe câtă vreme cea în ochi a cuţitului de altoit şi se intropuce
dormind se face în lunile Iulie şi Au altoiul cât se poate de repede. După
, întâlnirea Monarohului nostru
gust; ochiul stând în stare dormitândă ce s’a introdus ochiul, se tae partea
până în primăvara următoare. ce trece de ţăetura transversală (cur- ou regele Oarol. La 3 August va
Altoirea în ochi crescând se tace mezişe); apoi se leagă cu teiu topit sosi la 'Ischl regele Carol al României.
mai mult la trandafiri şi plante moi, sau rafie, lăsându-se ochiul puţin des Monarchul Frantz Iosif îl va primi în
pe care cine-va doreşte a le îmulţi coperit. gară, încungiurat de o strălucită suită
şi-’l va avea oaspe trei zile. De aici
repede. Când ramurile sunt recoltate mai
regele României se va duce la Ragaz
Iată cum trebue să procedăm. înainte de a începe altoirile şi chiar
(Elveţia).
Altoiul constă dintr’un ochiu cu în timpul altoirei, trebue învelite în
o bucăţică de scoarţă, care se scoate muşchi, ferindule de contactul aerului,
Minister nou. După-ciim este in
după vlâstarii mijlocii tăindu-se foile sau înfigândule în fructe mustoase, ca
format « Keleti lirtesito »» prim- ministrul
dela */4 din codiţa lor. castraveţi, cartofi etc.
Sz611 Kălmân îndată după redeschide
Cu cât operaţiunea se face mai
Sunt de preferat ramurile cele rea parlamentului va presenta acestuia
repede, cu atât reuşeşte mai bine;
coapte bine, alegendu-se ochii cei mai proiectul, prin care ministerul de co-
trebue calculat cel puţin 50 altoi
formaţi; ear’ cei dela baza şi vârful merciu va fi împărţit în dou6 şi se va
pe oră.
ramurei se aruncă. Ochiul se scoate înfiinţa un minister al căilor ferate,
cu o bucăţică de coaje, prin ajutorul După 10— 15 zile dela data al înfiinţarea acestui minister va pretinde
unui cuţit tăios de altoit. toirei se controlează toţi altoii, slăbin- o mulţime de schimbări în organismul
duse legăturile la aceia ce ar presenta căilor ferate maghiare. Direcţiunea cen
Dacă ochiul s’a scos cu lemn se
puţine sugrumături. trală va fi desfiinţată şi în locul ei se
poate desprinde foarte uşor partea
vor înfiinţa alte cinci direcţiuni. Des-
lemnoasă. Când se obsearvă în interio Un altoi se cunoaşte că e prins,
centralisarea aceasta se va face după
rul ochiului o gropiţă, îl aruncăm pen dacă după 8 zile codiţa cade uşor,
model' prusiac şi va resulta o însem
tru că atunci piciorul ochiului lip când/se atinge cu degetul. — îndată
nată economie în budgetul statului.
seşte şi vom avea o nereuşită sigură. ce s’a făcut prinderea e bine să se tae
legăturile, spre a se evita (încunjura)
Altoirea în ochi fără lemn se Situaţia la graniţa serbo-al-
sugrumările.
practică mai mult în lunile Maiu şi baneză este foarte îngrijitoare. Alba-,
Iunie la trandafiri; înse dacă altoirea In luna Februarie sau mai bine nezii refuză să mai plătească dările,
se face în Iulie şi August, în ochi zis pe la sfîrşitul ernei, se retează pă ear’ Serbii din Serbia-veche şi împreju
dureţii altoiţii la 15— 20 cm. înălţime
dormind, bucăţica de lemn dela ochi rimi fug în munţi.
să lasă nescoasă. dela altoi. Aceste cepuri servesc ca
sprijin de care se vor lega altoii. ! ;
După-ce altoiul s’a pregătit, să Prinţul Aladro Kastriota pre
face şi pădureţului o tăetură în cur Cepurile se tae îudatâ ce altoii tendent la tronul Albaniei a fost primit
meziş şi una în lung, în formă de T. se pot susţine singuri, dobândind des Sâmbetă în audienţă de cătră contele
Această tăetură trebue să pătrundă tulă putere. Goluchowski şi contele de Lxitzow, la
numai în coaje. Apoi se depărtează ministerul de interne din Viena. Prinţul,
F O I T A sunt îmbrăcaţi cu cămeşi albe, cu pieptare cusute cu flori, şi au
5
căciuli albe ori pălării largi de pîslă cu marginile împodobite tot
cu flori. Une-ori la căderile de apă prin cari trebue să treacă,
PIETRELE DOAMNEI partea dinainte a plutei se cufundă într'atât, încât omul care stă
în faţă, ajunge în apă până la brâu. Dar’ rămâne atât de nemişcat
de C arm en Sylva.
şi nepăsător, ca-şi-cum nu s'ar fi întâmplat nimic. .Ochii sei pândesc
In Nordul Moldovii se află o proprietate regească, căreia îi depărtarea şi fluviul cel repede, şi n’au vreme nici măcar să
zice Broşteni. arunce o privire asupra hainelor muiate.
Acolo se mai găsesc şi acum păduri, în cari n’a pătruns încă Ori de câte-ori se deschide câte o vale d’acurmezişul, de
toporul, în cari d’abia a pătruns câte un om.
lasă să se arunce câte un părău spumegând în Bistriţa, de o parte
Una din excursiunile cele mai frumoase, ce ar putea face se înalţă peste grămada de copaci Ceahlăul, de alta apar Pietrele
cineva, este să meargă cu pluta din Transilvania prin Dorna, Doamnei, ca şi turlele unei biserici gotice. Excursiunea aceasta
Broşteni, Hangu,. până la Piatra înjos pe Bistriţa, care îngustată este într'adevăr minunată, şi ori-cine a trecut peste munţi călare
între două stânci înalte, şi umbrită de fagi şi brazi uriaşi, şerpueşte şi s'a întors pe plută, a rămas încântat.
înainte cu limpedele-’i unde. Dar’ în anul 1538, locurile aceste nu erau aşa frumoase şi
Pe acolo coboară zilnic sute de plute cari trec din Bistriţa vesele ca acum. Pe Bistriţa nu mai coborau plute, căci din vale
în Şiret, spre Galaţi, unde lemnele sunt lucrate într’unul din cele urcau sgomote de arme. Femeile şi copii fugeau de prin sate de
mai mari ferestraie cu abur ale Europei, pe urmă încărcate pe se ascundeau în pădurile cele mai dese, căci strigătul de groază:
Dunăre, de unde i-au drumul spre Panama, pentru-ca să fie în »Vin Turcii!« sbura din loc în loc.
trebuinţate acolo la construcţia canalului. Sultanul Suleiman pornise să pustiascâ Moldova; ’i-se pusese
Ţăranii sunt flespus de frumoşi, înalţi şi bine făcuţi, cu împotrivă viteazul Domn Petru Rareş, dar’ fusese bătut de mai
părul negru, cu nasu drept, cu ochii adânci şi căprui ori negri. multe ori. Turcii intrară în capitala sa Suceava, şi înaintau spre
Ei coboară torentul limpede, cârmuind plutele cu mare dibăcie; Piatra, arzând, ucigând şi jefuind tot. Era o groază în biata
