Page 4 - Bunul_Econom_1902_29
P. 4

Pag.  4                                            BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  29


                                                                             2.  In  mod  artificial  restituim  pământului  de  ce  au
                                                                        fost  sărăcit  prin  îngrăşăminte  de tot soiul,  cum  le-am arătat
             îngrăşăminte  relative  şi                                 mai  înainte.
                            atiflciale.                                      Purtând  socoteală  de  împregiurarea  că  unele  plante

                                                    (Reproducerea  interzisă.)  sărăcesc  şi  altele  îmbogăţesc  pământul,  trebue se întocmim
                                                                        şi  semănarea  plantelor una după alta astfel  ca starea de  ferti­
                         (Urmare  şi  fine  din  Nr.  27.)
                                                                        litate  (rodnicie)  a  pământului  se  rămâie tot aceeaşi  mai ales
           6.  Marna,  a  cărui  composiţie  o  cunoaştem,  încă  să    dacă  nu  dispunem  de  îngrăşăminte.
     foloseşte  ca  îngrăşământ  mai  ales  dacă  conţine  mai               Dăm  aci  o  îndrumare  în  această  privinţă  la  fiecare
     mult  var.  In  acest  cas  efectele  sale  se  apropie  mult  de   din  cele  cultivate  la  noi,  notând  că  după  cele  sub  1
     ale  varului.                                                      reuşesc  mai  bine,  apoi  sub  2  mai  mijlociu  şi  aşa  mai
           7.   Gipsul  se  găseşte  în  multe  locuri  cu  înlesnire.   departe.
     Ars  ca  varul  şi  pulverisat  se  presară  cu  deosebire  pe          Grâul  se  seamănă  după:  1.  ogor,  rapiţă  ca  nutreţ;
     trifoişte  şi  lucernişte,  unde  în  curând  se  va  observa  efectul   2.  rapiţă  boabe,  mazere,  linte,  tutun,  trifoiu,  porumb
     binefăcător  al  lui.                                              (cucuruz)  ca  nutreţ,  măzăriche  ca  nutreţ;  3.  porumb

                                                                        pentru  boabe,  napi,  cartofi;  4.  orz  şi  săcară  de  toamnă.
                                                                             Secară  după:  1.  ca  şi  la  grâu  şi  apoi  după  mazăre;
                                                                             Orzul  după:  I.  ogor  şi  rapiţă  gunoitâ;  2.  plante
                  îngrăşăminte  verzi.                                  prăşitoare  (de  sapă)  precum  napi,  cartofi,  porumb;  3.

                                                                        trifoiu.
                                                                             Ovăsul  după:  1.  trifoiu  şi  plante  prăşitoare;  2.  ce­
          Sunt  plante  anume  cultivate  cari  nu  se  recoltează,     reale.
     ci  să  îngroapă  cu  plugul  în  păment,  ca  se  servească  de        Porumb  după:  1  după  cereale.
     îngrăşăminte.  Pentru  acest  scop  se  aleg  plante  cari  cresc       Meiu  după:  1  trifoiu  şi  plante  prăşitoare.
     repede  şl  au  foi  multe  precum  este  rapiţa,  lupinul  etc.        Hrişcă  după:  1.  plante  prăşitoare  apoi  în  mirişte
     Astfel  de  îngrăşăminte  le  vom  folosi  cu  deosebire  acolo    după  cereale  şi  rapiţă.
     unde  transportul  bălegarului  nu  ne  este  cu  putinţă.          >   Linte  după:  1.  cartofi;  2.  măzăriche.
                                                                             Mazăre  după:  1.  cereale  Cartofi,  trifoiu.
                                                                             Bob  după:  L  cereale,  plante  prăşitoare.
                                                                             Fasole  după:  1.  cereale.
         Ingrăşarea pământurilor prin                                        Rapiţă  după;  1.  ogor,  2.  măzăriche  p.  nutreţ,  trifoi
                         sine însuşi.                                   roşu,  lucarnă,  trifoi  încarnat,  hrişcă.
                                                                          '  Tutun  după:  1.  trifoi,  lucernă;  2.  cereale.
                                                                             Inul  după:  I.  trifoiu,  măzăriche  p.  nutreţ;  2.  plante
                                                                        prăşitoare,  rapiţă,  săcară.
          Ştim  că  plantele  cultivate  eau  totdeauna  o  parte  din       Cânepă  după:  1.  grâu,  rapiţă,  plante  prăşitoare,
     materiile  nutritoare  din  păment  astfel  încât  cu  timpul  el   trifoiu.
     devine  sterp;  Dacă  nu  ne-am  gândi  a  restitui  (a  da  în-        Cartofi  după:  1.  cereale.
                                                                             N api  după:  1.  săcară  de  toamnă;  2.  grâu.
     dărăpt)  pământului  ceea-ce  sau  luat  ar  deveni  improductiv.
          Restituirea  aceasta  se  face  în  2  moduri:  în  mod            Trifoi  şi  Lucernă  după:   1.  ogor  şi  plante  pră­
     natural  şi  artificial.                                           sitoare;  (■'niciodată  după  leguminoase  adecă  măzăriche,
          1.  In  mod  natural  se  tace  prin  descompunerea           mazăre,  fasole,  linte,  etc.
     necontenită  a  părticelelor  minerale  din  păment  în  astfel
     de formă,  în  care  planta  le  poate  lua  cu  ajutorul  rădăcinilor
     sale,  şi  ceea-ce  priveşte  părţile  organice  ele  se  restituesc         Sisteme  de  irigaţiuni.
     pământului  prin  rămăşiţele  de  cotoare  şi  rădăcini  ce rămân                             (Urmare.)
     pe  câmp  după  recoltă.
          In  privinţa  aceasta  din  urmă  sau  observat  că  nu            2.  Irigaţiuni  prin  udare  sau  de  vărsare:  Acest
     toate  plantele  storc  de  o  potrivă  pământul,  ci  unele  mai
                                                                        mod  de  irig&ţiur.e  se  deosebeşte  de  cel  precedent  prin
     mult  şi  altele  mai  puţin.  —  De  aceea  sau  clasat  (împărţit)   aceea  că  apa  condusă  pe  loc  nu  stagnează  (nu  stă  pe
     plantele  cultivate  în  mai  multe grupe  după-cum  ele  sărăcesc
                                                                       loc)  ci  curge  necontenit  într’un  strat  subţire  peste  terenul
     mai  mult  sau  mai  puţin  pământul  şi  anume:
                                                                       de  irigat.  Spre  scopul    acesta  întregul   câmp  se  în­
          a)  plante care sărăcesc  pământul precum sunt:  cânepa,
                                                                       zestrează  prin  punctele  cele  mai  ridicate  cu  canale  de
     inul,  varza,  tutunul,  rapiţa,  cartofi,  porumbul  (cucuruzul),
                                                                       alimentaţiune  (aducătoare  de  apă)  şi  care  astupândule  la
     grâul,  săcara,  orzul;
                                                                       un  capăt  apa  se  revarsă  peste  buza  canalului  şi  curge
          b)  plantele  cari  menagează  (adecă  nici  nu  sărăcesc,
                                                                       peste  cositura  înclinată  până  ce dă  de  canalele de scurgere.
     nici  nu  îmbogăţesc)  pământul  precum:  leguminoasele  (pă-
                                                                             Pentru  a  introduce  acest  mod  de  irigaţiune  de  regulă
     stăioasele),  hrişcă,  meiul,  ovăsul  şi  cerealele  pentru  nutreţ;
                                                                       avem  a  executa  multe  lucrări  de  terasament.  In  cele  mai
          c)  plante  cari  îmbunătăţesc  pământul  precum  sunt
     trifoiul,  măzăriche  pentru  nutreţ,  şi                         multe  caşuri  va  trebui  se  înpărţim  terenul  sau  în  terase
          d)  plante  cari  îmbogăţesc  pământul  precum:  lucerna     (trepte)  puţin  înclinate  sau  în  aşa  numitele  spinări.
     şi  păşunile.                                     ..                                         (Va  urma.)
   1   2   3   4   5   6   7   8