Page 5 - Bunul_Econom_1902_29

Nr. 29 BU NUL ECON OM Pag. 5.

Dela Reuniunile noastre. Voinţa de fer, care face minuni, trebue Totodată proprietarii să insiste pentru
să ne stăpânească pe toţi, şi atunci oti-ce înfiinţarea de păşuni potrivite Susţinute de
lucru, pare-se el oii-cât de greu, se va putea mai multe comune, sau de toate comunele
Reuniunea economica din duce la îndeplinire cu uşurinţă. din cerc.
Orâştie în dorinţa de a propaga S i b i i u, 12 Iulie st. n. 1902. S ib iiu , în 29 Iunie n. 1902.
ştiinţele practice în cercuri cât mai Comitetul «Reuniunii sodatilor români Comitetul central al «Reuniunii române de
largi a abonat 100 exemplare pe 3 din Sibiiu«. agricultură din comitatul Sibiului*.
luni din revista noastră «Bunul Econom» V. X ordăşianu, I. A polsan. D . Comşa, V. T ordăşlanu,
cari se distribue în toate părţile locuite president. notar. preş. secretar,
de Români şi cu deosebire unde încă
nu este cunoscută foaia noastră. Faptul
Dela „Agricola/4
este demn de imitat şi el vorbeşte Medicul casei.
— A v i s. —
de sine.
Aducem la cunoştinţă publicului
Contra' durerii de dinţi. Se ia
român că tribunalul reg. din Deva sub piper pisat, se pune într’o bucăţică de pânză,
EXPO SITIILE IN D U STR IA LE
nr. 5891/1902 a înregistrat firma şi a se moaie în spirt şi se pune pe partea
DIN SIBIIU.
aprobat statutele însoţirii »Agricola« gingiilor, unde să simte durerea. Dacă dinţii
»Reuniunea, socialilor români din din Hunedoara. sunt găunoşi se ia cu ceva accid muriatic
SibUu« â lansat cătră meseriaşii români şi se pune o picătură în dintele stricat;
I n a c t i v a r e a î n s o ţ i r i i să ac e
f
în causa exposiţiilor industriale, ce se vor îndată durerea slăbeşte şi repetând aceasta
arangia de »Reuniunea română de agri- în 1 S e p t e m v r i e n. a. c. de mai multe-ori, nervul care e bolnav se
ciiltnră din somitdtul Sibiiu * * şi de cea Până atunci rugăm pe toţi românii omoară. .
a »Sodalilor români« următorul apel: de bine se ne dee mâna de ajutor *
Iubiţi meseriaşi! întru ajungerea scopului, ce urmărim, Bătaie de inimă. Când auzim pe
Subsemnatul comitet, în îngrijirea sa cineva văietându-să, că moare de inimă, laori-
ear’ a c e i p. t. d o m n i cari au pri­
de a face tot ce-’i stă în putinţă pentru ri­ şi-ce ne putem gândi numai la inimă nu,
mit l i s t e de s u b s c r i e r e s ă b i n e -
dicarea meseriaşului în toate privinţele, a luat deoare-ce poporul nostru numeşte durere de
hotărîre să arangeze în toamna acestui an o v o i a s c ă a le r e m i t e cu ori şi ce inimă aproape ori-ce durere de pântece, colici
exposiţie industrială. r e s u l t a t la a d r e s a î n s o ţ i r i i . etc. Când omul e sănătos nici nu simte,
Nu numai împregiurarea, că la acest că-’i bate inima, decât numai punând mâna
Din şedinţa direcţiunei ţinută la
timp se împlineşte un deceniu (10 ani) dela asupra ei. Dar’ în unele împregiurâri aceste
11 Iulie 1902.
prima şi ultima exposiţie arangiată de re­ bătăi sunt atât de numeroase şi de tari,
uniunea noastră, ni-a servit drept îndemn la „A g rico la" încât nu numai că le simţim, dar’ vedem cum
această hotărîre, ci şi pentru-că ştiut este, că însoţ. econ. de magazin şi anticipaţii în Hunedoara. ni-se sbate pieptul. In aceste caşuri avem
astfel de exposiţiuni sunt astăzi pretutindenea acea ce să numeşte bătaie de inimă [pâlpi-
D r. Alex. H o ssz u - Lonyin,
cunoscute de cele mai bune (avantagioase) preş. ad-hoc. taţiune]. De multe-ori omul atins de bătaie
prilegiuri (ocasiuni): spre a ne cunoaşte unul N icolau M ncrea, de inimă este cuprins de o tristeţă, de o
notar.
pe altul, a învăţa unul dela altul, a ne sili frică pentru viitorul lui. Se rtu uităm că
spre înaintare şi prin aceasta la desevîrşire bătaia de inimă se arată adese-ori şi la
(perfecţionare). Exposiţiile ne arată ceea-ce Pentru prăsitorii de cai. oamenii cu lipsă de sânge.
ştim si ceea-ce nu ştim ; ele câştigă meseriaşului Mai rele şi de multe-ori fără nici un
destoinic muşterii noi şi el îşi poate astfel Comisiunea comitatensă pentru pră­ leac sunt acele cari vin la oamenii mai înain­
croi un viitor mai bun. sirea cailor ne vesteşte, că în scopul ţinerii taţi în etate şi cari au suferit de reumatism.
înţelegând deci D-voastră însemnătatea în evidenţă a piogresului, ce se face în Omul supus la astfel de palpitaţiuni^
astorfel de exposiţii, mai cu seamă pentru noi, prăsirea cailor, a înfiinţat un aşa zis cadastru, va căuta să nu obosească, şi va consulta un
cari ne aflăm încă ca începători pe terenul în care să se introducă numărul iepelor medic, care va face prescripţiunile necesare.
meseriilor'şi bu suntem aproape de loc cu­ mânzite la diferitele staţiuni de armăsari ale
noscuţi la publicul mare, credem că fiecare, statului, mânzii fătaţi de aceste şi că ce se
căruia îi- place a se numi meseriaş bun, lăsând întâmplă cu mânzii etc.
oii-ce năcas la o parte, se va însufleţi pentru Pe basa datelor câştigate dela amin­
ideia aceasta şi seva alătura la noi, pentru-ca titele staţiuni s’a constat, că în 1900 s’au
împreună, cu puteri unite, să lucrăm la în­ mânzit la staţiunea de armăsari a oraşului Pentru văpsitori. Un lac foarte bun
truparea ei. Buna reuşită a exposiţiei numai Sibiiu 32 iepe, a oraşului Sebeşul-săsesc 17, pentru p o d e 1 e se prepară în modul următor:
şi numai dela noi atirnă! Şi aceasta bună la staţiunea cercului Sebeş 94, a cercului Se disolvă 50 grame şelac în 210 grame al-
reuşită chiemată este a ridica vaza şi bunul Mercurea 134. a cercului Săliştei 9, la cea a cohol de 80 procente, se adaugă la soluţiunea
renume al nostru pe de o parte, ear’ de alta cercului Sibiiu 597 şi la a 'cercului Nocrich aceasta 6—7 grame canfor şi se filtrează
ea ne dă putinţă să dovedim că suntem 754, sau în total 1637 iepe, dintre aceste în printr’un filtru de cârpă de in. Cu acest lac
vrednici de spriginul, de care părtaşi ne fac 1901 au rămas sterpe 858, au fătat 779, s’au să ung podelele, care capetă un lustru foarte
toţi oamenii noştri de bine. vândut respective au murit 124 mânzi, ear’ frumos. Dacă cu timpul se usează,. se ung
Fiecare deci, şi măestru şi calfă, ba la finea anului 1901 s’au aflat în posesiunea podelele din nou şi îndată capetă acelaşi lustru
chiar şi elev [învăţăcel], cu capul ridicat să proprietarilor din comitat 655 mânzi. *
se presinte la exposiţie cu ori-ce şoiu de Deoare-ce buna prăsilă a cailor este Pentru măsuri. Mobila, care este
product al lucrărilor sale, săvîrşite fie în atelie­ condiţionată de materialul bun de prăsilă gata şi să păstrează în magasine, adese-ori
rul propriu, fie în al altuia, şi astfel să arătăm şi dela hrana, ce li-se dă, apelăm la propri­ e stricată de cari; măiestrul o poate apăra
că nu am stat si nu stăm cu mânile în sîn, etarii de cai. să aleagă de prăsilă numai de acest rău, dacă pune între ele mai multe
ci am muncit din greu şi neîncetat pentru iepele şi mânzii cei mai frumoşi şi bine c e şt r e u b e n z i n ă. Dacă evaporează benzi­
binele neamului peste tot şi al nostru în­ desvoltaţi şi pe aceştia să-’i ţină în păşunile na, le umple earăşi. In câteva septămâni
deosebi. cele mai bogate şi potrivite. s’a stîrpit cu totul aceasta insectă.