Page 4 - Bunul_Econom_1902_32

Pag. 4________________________________________________ B U N U L E C O N O M Nr 32

Găinile. anul al doilea şi al treilea, apoi vin anii 4 şi 5- De aci
înainte ouăle scad în mod simţitor, aşa încât găini mai
bătrâne nu se mai plăteşte, a le ţine pentru producerea ouălor;
Unele găini ouă mai multe zile una după alta câte un ou
Alegerea soiurilor de prăsilă. altele numai după 3— 4 zile. Câte odată oauă şi câte

două ouă pe zi. Acest al doilea are însă coaja moale,
(Reproducerea interzisă.) ;
deoare ce ca găoacea să se învîrtoşeze îi trebue cel
Când voim a prăsi găini trebue se fim mai întâiu în puţin o zi. După un număr oare-care de oauă depuse,
curat cu scopul ce urmărim şi anume dacă voim să prăsim găini găina începe a cloci, după care periodâ reîncepe cu
în prima linie pentru producţiunea ouălor, sau pentru a creşte ouatul. Găinile bătrâne reîncep mai târziu cu ouatul ca
pui ca se îi vindem ca atare sau pentru amăndouă. Potrivit cele tinere. De aceea şi îngrijesc timp mai îndelungat de
acestor tendinţe ne vom alege şi rassele (soiurile) cari se puii lor ca acestea.
potrivesc mai bine pentru una sau alta. Am văzut mai Găinile oauă şi fără a fi fructificate de cocoş. Aceste
sus că avem rasse renumite ca ouătoare precum şi de ouă însă nu sunt bune de pus la clocit, fiind fără plod.
cele cari să îngraşe uşor şi repede. Mai toate rassele O ai le trebue păstrate totdeauna într’un loc răcoros,
streine sunt însă cam gingaşe şi tsufere de răceală îm­ bine aerisat şi ferit de îngheţ în timpul ernei, altcum ni-se
preunată cu umezeală. Mai bine este a le prăsi nu ca strică şi perd valoarea lor. Indată-ce le strîngem de prin
rassă curată ci se facem încrucişări (corcituri) cu rassa cuibare le ştergem, respective le spălăm de ori-ce murdărie
noastră indigenă, alegând bine inţeles exemplarele totdeauna şi notăm cu creohul pe coaje data (ziua şi luna) la care au fost
cele mai bine deâvoltate şi mai trumoase. Urmaşii lor vor ouate, ca să nu folosim tot cele mai proaspete, ear
fi mai uşor de crescut, mai acomodaţi modului de traiu cele de mai de mult să se învechească prea tare.
dela noi şi mai uşor de dedat cu clima noastră. Pentru venzare, mai ales, vom purta grije a ne în­
Nu este consult (de sfătuit) ca pentru a ne procura o semna aceastâ-dată ca nu cumva să vindem ouă stricate şi
rassă nouă să procurăm ouă pe care apoi le punem la astfel să ne perdem numele bun pentru totdeauna. Tot ase­
clocit. In cele mai multe caşuri suntem înşelaţi în aşteptările menea înainte de ale duce la venzare vom sorta (alege) ouăle
noastre; Mai adese o.uăle, plătite cu bani scumpi nu sunt după volum (mărime) şi anume în trei calităţi. Pentru
bune său căpătăm pui, cari nu corăspund dorinţelor acest scop ne procurăm două verigi de aramă unul cu un
noastre. Dadă voim se fim siguri, că rassa este bună şi diametru (lărgimea dinlăuntru) de 40 milimetri (4 centi­
aceea, care o dorim noi, ne cumpărăm o aşa numită familie metri) şi altul de 38 milm. (4 ctm. şi 8 milm.). Acele
(un cocos şi două găini) care o prăsim noi mai departe. ouă, rari nu trec prin veriga primă formează pe cele de
Vom cheltui, ce este drept, ceva mai mult însă suntem
prima calitate, acele cari nu trec prin a doua verigă sunt
siguri de ceea-ce comandăm. ; 1
cele de calitatea a doua, ear’ cari trec şi prin aceasta
O deosebită grije trebue se punem în alegerea cocoşului formează calitatea a treia. Un ou cântăreşte în general
de prăsilă. El trebue să poarte toate semnele, cari sunt
75— 60— 48 grame, din care revine 7 4— 7.2— 6:9 grm.
caracteristice rassei sale, adecă se nu aibă alte forme,
pe găoace.
coloare, însuşiri cari aparţin altei rasse (soiu), decât din
Zace în interesul nostru a sorta ouăle destinate pentru
care face parte. El în tot caşul trebue se fie puternici
venzare fiind-că totdeauna vom dobândi un preţ mai mare
sănătos, frumos şi să nu fie prea certăreţ şi bătăios,
decât dacă le vindem amestecate mari cu mici, deoare-ce
Cocoşul îl putem foţosi la prăsilă dela 1— 5 ani al etăţii
cumpărătorul va judeca marfa totdeauna după ouăle cele
(vîrstei) sale. Un cocoş ajunge pentru 12— 20 găini. f
mici şi va oferi preţul după aceste.
La alegerea găinilor pentru prăsilă ne vom uita în De însemnătate mai este să câştigăm oui când ele
prima linie la fertilitatea lor adecă se fie bune ouătoare, lipsesc mai mult în cursul anului, adecă în timpul ernei.
apoi se fie cât şă poate de bine desvoltate şi sănătoase. Ca să facem ca găinile să ne ouă şi earna, putem face
mult, dacă purtăm socoteală de etatea (vîrsta) lor, de o
nutrire corespunzătoare şi căldura ce le dăm în ano­
timpul acesta friguros. Despre aceste insă vom da în­
Ouăle şi ouatul. drumări la alte capitole.
Nu de mai puţină însemnătate este şi conservatul
ouilor adecă păstrarea lor timp îndelungat în astfel de
O găină, ori cărei rasse ar aparţinea, nu ouă mai
mod, ca ele să nu se strice. Sunt o mulţime de metoade
mult decât cam 600 ouă în vieaţa ei. Cu cât le va
însă nici una desăvîrşită. Ori-care ar fi modul de a le
depune într’un şir mai scurt de ani cu atât vom fi mai
conserva totuşi nu le putem păstra gustul şi bunătatea
folosiţi de ea, fiind-că facem economie în nutreţ ce trebue
unui ou proaspăt.
să-’i dăm.
Trebue se ştim, tcă coaja (găoacea), care învăleşte
Ouatul urmează aproape întregul an, afară de lunile
albuşul şi gălbinuşul oului este provezută cu o mare mulţime
Noemvrie şi Decemvrie, când găinile năpârlesc (schimbă
de găurele mici (numite pori), cari nu le putem vedea cu
penele), şi când sunt ocupate cu clocitul. Găina tineră
ochiul liber şi care permit să între în interiorul (înlăuntrul)
(puica) de multe-ori începe cu ouatul deja când împlineşte
lui aerul din afară precum şi alte vieţuitoare mici de tot, cari
zece luni. Ouăle sunt însă încă mici, şi nepotrivite a fi
provoacă stricarea (împuţirea) ouălor.
puse la clocit, Cele mai multe ouă depune găina în
(Va urma.)