Page 6 - Bunul_Econom_1902_32
P. 6

Pag-  6                                           B U N U L   E C O N O M                                             Nr.  32


                                                      prin  furtuni  au  să  fie  puse  pe  acelaş  nivel   Pentru  cumpărarea  acestei  moşi  s’au  asociat
                    NOUTĂŢI                           cu  pagubele  causate  prin foc resp. potop,  deci   54  economi  români,  cari  au  făcut  deja  de­
                                                      de  aci  înainte  şi  economii,  cari  au  suferit
                                                                                                 mersuri  la  băncile  româneşti,  ca  să  le  cre­
                                                      daune  în  urma  furtunilor,  au dreptul să ceară   diteze.  banii  de  lipsă.  Aşa  spune  »Ftigget-
                                                      ca  să  fie  ertaţi  de  a  plăti  dare  pentru  hol­  len  Magyarorszâg»  pe  basa informaţiunii pri­
             CATEDRALĂ  DIN  S1B1IU.
                                                      dele  nimicite.  Căci  până  acum  forurile  fi­  mite  din  Vârşeţ,  fireşte,  că  nu  cu  bucurie.
               Din  vechia  biserică   parochială   din   nanciare  respingeau  toate  rugările  de  scutire   Titlul  notiţei  numitului  ziar  e  »Pământ  ma­
          Sibiiu-cetate  nu  se  mai  văd  astăzi  decât  nu­  de  dare,  venite  dela  economii  păgubiţi  în   ghiar  în  mâni  valahe».
          mai  urmele,  şi  tot  aşa  şi  din  casele  din  ne­  urma  furtunilor.
          mijlocita  ei  vecinătate.                                     ★                            Maşina  de  sburat.  Sir  Hiram  Maxim,
               Toate  sunt  demolate,  ear’  acum  se                                            faimosul  inginer  şi  inventator,  a  anunţat  din
                                                          Urmarea  excomunicării  lui  Tolstoi.  Din
          planează  terenul pentru a să pune fundamentul                                         Londra dlui Francis, preşedinte al exposiţiunii
                                                     causa  vârstei  înaintate  a  marelui  scriitor  rus
          frumoasei  şi  măreţei  clădiri  ce  se  va  ridica                                    universale  dela  St.-Louis,  în  Statele-Unite
                                                     Leo  Tolstoi  şi  a  sănătăţii  sale  sdruncinate,
          pe  locul  până  aci ocupat  de ele,  fundamentul                                      americane,  că  în  curând  va  începe  nouăle
                                                     toată  lumea  cultă  şi  amicii  sei  din  Rusia  se
          catedralei  gr.-orientale  române  din  Sibiiu.                                        sale  experienţe  cu  maşina  sa  de  sburat.
                                                     îutreabă  unde  va  fi  înmormântat  contele
               Lucrările  sunt  atât  de  înaintate,  încât                                           Credinţa  lui  e  că  se  poate  construi  o
                                                     Leo  Tolstoi,  care  se  ştie  că  a  fost  ex­
          peste  câteva  zile  se  va  pută  aşeza  peatră                                       maşină  pentru  a  naviga  cu  ea  în  oceanul
                                                     comunicat  de  cătră  sinodul  dela  Petersburg,
         fundamentală  a  noului  Sion.                                                          aerian.  Maşifta  combinată de  inginerul  englez
                                                     aşa  că  la  moartea  lui  nu  va  putea asista nici
               In  urma  înţelegerii  luate  din  partea  I.   un  preot  din  Rusiâ.            n’are  nimic  comun  cu  balonul.
         P.  S.  Sale  Arhiepiscopului  şi  metropolitului                                                          *
                                                          Marele  scriitor  Tolstoi  a  convocat  pe
         Ioan  Meţianu- cu  inteligenţa  română  din                                                  Femeie  fără  suflet,  'poliţia  din  Buda­
                                                     membrii  familiei  sale  şi,  în  urma  unei  con­
         loc,  ziua  săvîrşirii  acestui  act  însemnat  a fost                                 pesta  a  pus  în  zilele  aceste  mâna  pe  o
                                                     sfătuiri  ce  a  avut  cu  dânşii, a  lăsat ca  ultimă
         pusă  pe  Luni,  5/18  August,  ziua  naşterii                                         femeie,  despre  care  s’a  dovedit,  că  se  ocupă
                                                     a  lui  dorinţă,  după-ce  va  muri,  se  fie  îm­
         Maiestăţii  Sale  Monarchului  nostru.                                                 cu  nimicirea  copiilor  înainte  de  a  se  naşte.
                                                     bălsămat  şi  transportat  la  Bucureşti,  pentru
              In  ziua  prăsnuită  ca  cea  mai  mare   a  fi  înmormântat  aci.                Femeia  e  soţia'croitorului  Matei  Schmidt  şi
         sărbătoare  din  partea  tuturor   popoarelor                                          e  de  origine  din  corn.  Torontal.  Ea  însăşi
                                                          Această  ultimă  hotărîre  luată  de  Tol­
         monarhiei  austro-ungare,   în  ziua  naşterii                                         căuta  pe  femeile,  cari  erau  în  stare  bine­
                                                     stoi  a  produs  mare  senzaţie  în  toată  Rusia.
         Domnitorului  va  fi  pusă  deci  piatra  funda­                                       cuvântată,  şi  pe  lângă  o  remuneraţie  de
                                                                         *
                                           a  casei                                             5— iO  fiorini  le  oleria  serviciile sale.  Aceasta
         mentală  a  catedralei  noastre,
         Domnului,   pentru  a  cărei  ridicare  însuşi   Grindină  UCÎgaşă.  Luni  între  3—4  oare   meserie  a  practisat-o  nemiloasa  femeie  ani
         Monarhul  a  contribuit  mai  întâiu,  cu  în­  după-ameazi  Sibiiul  a  fost  cercetat de ploaie   de-a  rândul  şi  a  stîns  vieaţa  la  o  mulţime
         semnata  sumă  de  o  miie  galbeni.        torenţială  amestecată  cu puţină grindină,  care   de  fiinţe  nevinovate  omeneşti.  Acum  în  fine
             Nu  se  putea  naşte,  prin  urmare,  ideea   cu  mici  întreruperi  a  durat  până  seara.  Pe   poliţia  a  aflat  de  meseria  criminală  a  ei  şi  a
         mai  norocoasă  şi  conicidenţă  mai  fericită 1  alte  locuri  însă  a  fost  împreunată  cu  vifor  şi   arestat-o.  S’a  pornit  cercetare  amănunţită.
                                                    grindină  mare,  făcând  pagube  foarte  mari  ş!   S’au  ascultat*  deja  în  afacerea  aceasta  lb
             Actul  punerii  petrii  fundamentale  va  fi
                                                    causând  chiar  şi  moarte  de  om.  Astfel  se   martori  şi  se  vor  mai  asculta încă 40  martori.
         şevîrşit  cu  solemnitate  cuvenită,  de  însuşi  I.                                     -             .
         P.  S.  Sa  Archiepiseopul şi  metropolitul Ioan,   telegrafează  din  Nagy-Szollos,  că  grindina
                                                    bătea  în  sdroburi  de  mărimea  liâlor  de    Albine  ucigaşe.  Medicul  Spîtzberger, din
         premergându-’i  întâiu  oficiarea  unei  liturgii
                                                    porumb,  nimicind  tot  de pe câmp şi spărgând   Greisbach [la graniţa dintre  Boemia  şi  Austria],
         solemne  în  biserica  din  suburbiul Josefin,  de
                                                    ferestile  dela  toate  casele  din  oraş.  Nici  o   Vineri  dimineaţa  a  plecat  cu  trăsura  să-’şi
         unde  întregul  public  va  binevoi  a  veni  la
                                                    fereastă  citavă  nu  a rămas, — zice  telegrama.   cerceteze  bolnavii  din  o  comună  vecină.  Pe
         locul  pe  care  se  ridică  noul  Sion,  pentru  a
                                                    Patru  oamei,  suprinşi  sub  ceriul  liber,  au   cale  caii  s’au  spăriat  de  un  roiu de  albine  şi
        a  asista  la  frumosul  act  al  punerii  petrii
                                                    fost  omorîţi  de  grindină.                au  luat-o  la  fugă  peste  câmp,  răsturnând
        fundamentale.
                                                                        *                       câteva  coşniţe  din  o  stupină.  Albinele  s’au
             Solemnitatea  se  va  începe   Ia  oarele                                          năpustit  apoi  asupra  cailor  şi  oamenilor  din
        9.  a.  m.                      »T.  i?.«        Călugăr  de  100  de  ani.  Sâmbătă  a  îm­  trăsură.  Medicul  şi  mănătorul  au  sărit  din
                             *                      plinit  etatea  de  100  ani  călugărul  Nicolae
                                                                                                trăsură  încă  la  timp  şi  astfel  au  scăpat  cu
                                                    Vlăhuţă  dela  mănăstirea  Văratec  (România).
              Principele  Carol.  Ştirea,  că  principele                                       câteva  împunsături.  Caii  însă  au  fost  ucişi
        Carol  al  României  va  fi  trimis  la  toamnă   Călugărul  N.  Vlăhuţă  e  tatăl  literatului  Vlâ-   de  acul  albinelor.
        într’o  şcoală  militară  din  Berlin,  se desminte.   huţă,  care  din  acest  prilegiu  a  cercetat  pe   *
        Regele  român  vrea  ca  moştenitorul  tronului   bătrânul  împreună  cu  numeroşi  scriitori  de
                                                    frunte  ai  României.  La  mănăstirea  Văratec   E rău de Ţiganii  cortorari.  Lă  ministerul
        român  să  primească  o  creştere  curat  ro­
                                                    Călugărul  Vlăhuţă  are  şi  o  soră,  călugăriţă.  de  interne  s’a  ţinut  o  conferinţă,  în  care  s’a
        mânească,  de  aceea  va  trebui  să  înveţe  mai
                                                                                               hotărît,  ca  fiecare  comună  să  fie  silită  se
        întâiu  în  şcoalele  româneşti.                                *
                                                                                               primească  câteva  familii  de  cortorari,  cari  se
                            *
                                                         Exposiţie  în  Saint-Louis.  In   1904  se
                                                                                               vor  deprinde  cu  munca  câmpului  sau  cu
             Alegere  de  protopop.  Alegerea  de pro­  va  deschide în Saint-Louis o mare exposiţiune
                                                                                               vre-o  meserie.  Pentru  cortorari,  cari  nu  vor
        topop  pentru  tractul  Iliei  este  defiptăpeziua   universală.
                                                                                               voi  cu  nici  un  preţ  să  stee  pe  loc,  se  vor
        de  1 6/29  August  a.  c. dimineaţa la oarele iO.  La  această  exposiţiune  au aderat  deja   face  două  institute  mari  (un  fel  de  închisori),
                            *                       mai  multe  state  din  Europa,  Asia şi Oceania.
                                                                                               în  cari  se, vor  primi  câte  o  miie  de  Ţigani.
             Pomi  înfloriţi  a  doua-oară.   In  jurul   Lucrările  de  Construcţiune  a  cinci  din   La  toamnă  e  vorba,  ca  proiectul  de  lege
        Clujului  sunt  foarte  mulţi  acaţi  înfloriţi,  ba   cele  15  mari  palate  au  început  deja.  Numai   să  fie  înaintat  dietei.  Să  înţelege,  că mai  toţi
        chiar  şi  meri  se  văd ici-colea,  cari au început   aceste  5  palate  costă  12  milioane  de  franci.  Ţiganii  vor  fi  aşezaţi  în  comunele  maghiare,
        a  înflori  a  2-a  oară.  Aceste  ar  fi  semne   In  curând  vor  începe  lucrările  şi  pentru   ca  să  înmulţească  naţia.
        pentru  o  toamnă  lungă  şi  bună.        celelalte  palate.                                              *  .
                            *
                                                                                                    Cinci  milioane  pentru  canalizare.  So­
            Iertarea  dării  celor  păgubiţi  de  furtuni.  Veste  bună.  In  jurul  Vârşeţului  va   cietatea  de  canalizare  arad-cenădianâ  a  ţi­
       Judecătoria  administrativă  a  adus  în  timpul   ajunge  în  curând  la  vânzare  o moşie de trei   ntit  zilele  trecute  şedinţă  în  Arad,  în  causa
        din  urmă  o  decisiune,  prin  care  declară  că   mii  de  jugăre,  care  acum  e  proprietatea   construirii  unui  canal  pe  teritoriul  comitate­
       de  aci  înaite  pagubele  suferite  de  economi  unei  vechi  familii  aristrocratice  maghiare.  lor  Arad  şi  Cenad,  hotărînd  să  înceapă  cât
   1   2   3   4   5   6   7   8