Page 3 - Bunul_Econom_1903_39
P. 3
Nr .39 BUNUL ECONOM Pag. 3
Scandalul se porneşte atunci cu o pu dus pe 1 Oct. la Viena, să fie de faţă Marile pateri şi Taroia. In
tere elementară. la dejunul ce s’a dat în onoarea ţarului, cercuri bine Informate se asigură, că
Khuen abea mai poate continua şi care a sosit la Viena.
Austro-Ungaria, Italia," Rusia şi Francia
după-ce spune că el cu Korber n’a vorbit
Depinde însâ dela răspunsul ce-1 s’au înţeles pentru a face rinduialâ în
despre chestii militare s’aşează.
va primi dela cabinetul M. Sale că va Balcani. S’a şi dat ordine corăbiilor de
Era vădit, că răspunsul dat de Khuen merge ori nu la Viena, şi peste tot,
oposiţiei, n’a mulţumit nici pe guvernamentali. că M. Sa îi primeşte „ ori nu demisia, râsboiu să stea gata de plecare.
Daniel, care conducea desbaterile, s’a fiind adecă şi alta deslegare: să-i dea
coborit din scaun şi Apponyi s’a urcat • să disolvarea şi pe onorabilii conspiratori Tovărăşie bulgaro-sârbă. Per
conducă el şedinţa. să-i trimită la plimbare. tractările dintre Sârbi şi Bulgari au
După-ce Pichler spune că ţeara cu to
dus la bun sfîrşit. Cele douâ state s’a
tul alt răspuns ar fi aşteptat dela primul Ţ a ru l Riudei In V iena. Mer- înţelas ca împreună să ţină piept îm
ministru, Kossuth propune, ca dieta să nu
curi în 30 Septemvrie a sosit la Viena potriva Turcilor.
primească răspunsul lui Khuen, ci să se ţină
mâne şedinţă şi să se discute asupra Iui. Ţarul Rusiei Nicolae al Il-lea, însoţit In acelaşi timp amândouâ statele
de contele Lambsdorff. La gară a fost au trimis cătră hotarul Turciei câte
Szentivânyi, fruntaş apponyist, în-
tr’astea vorbea cu Hâdervâri şi din întimpinat de M. Sa Monarchul şi de douâ corpuri de armată.
gesturile şi atitudinea sa se vedea, că toţi archiducii aflători în Viena, de con
nu aprobă pe primul-ministru. Când sulii ruşi din Viena şi Budapesta. Cei Constantinopol, 28 Sept. Am
auzi propunerea lui Kossuth, se întoarse doi Monarchi s’au îmbrăţoşat şi sărutat. basadorii marilor puteri au cerut for
spre el şi făcu semn de aprobare. mal Porţii, să retragă trupele din Ma
Dela gară până la Schdnbrunn stradele
Contele Apponyi întrebă atunci erau strălucit decorate cu steaguri aus- cedonia. Turcia a refusat. Ea a ordo
Dieta, dacă primeşte propunerea lui nat, dimpotrivă, mobilisarea de trupe
Kossuth. Din toate părţile se striga: triace şi ruseşti. Pe stradele dela gară nouă în Anatolia, destinate a fi aduse
Da, da, primim. până la palatul de vară au fost pe am de urgenţe în Macedonia.
Presidiul anunţă deci, că mâne se bele părţi înşiraţi 11.000 soldaţi din ar
va ţinea şedinţă pentru a se dkcuta mata aflătoare în Viena. La prânzul de Sentinţa In prooesul ofioeri-
asupra răspunsului primului-ministru. gală s’au rostit toaste de conţinut politici lor Sârbi. Tribunalul militar a pro
Oposiţia plecă din sală, când din referitor la situaţia din Balcani. După nunţat sentinţa în procesul oficerilor
tre guvernamentali se cerb votare în prânz Monarchii au plecat la Murzteg, din Niş. Căpitanii Novacovici Milan şi
regulă. Fiindcă se cerea cu insistenţă, unde s’a ţinut vânătoare arangiată în Lazarevici au fost condamnaţi la câte
presidentul ordonă votare. doi ani închisoare şi degradaţi; căpi
onoarea Ţarului.
O parte mare a guvernamentalilor tanii Dudarovici şi Lyubomirski la câte
votează cu kossuthiştii şi ,cu poporalii. un an închisoare, locotenenţii Todoro-
Fostul ministru-preşed. Khuen
Sensaţia e mare. vici Aza, Svetkovici Milan şi Jezram
Hâdervâry a declarat, că demisiunea Georgevici la câte 8 luni Închisoare;
*
sa e irevocabilă. — Se crede însă, că fostul medic de curte al regelui Alexan
După şedinţă Khuen s’a sfătuit Maj. Sa şi de îi va primi demisiunea dru Dr. Velicikovici şi locotenentul Lou-
mult cu amicii sei, ear’ drept resultat thievici la câte 1 lună închisoare, ceia-
al sfătuirilor a tost — cel puţin aşa tot pe Khuen îl va încredinţa cu gira lalţi la 4 luni.
afirmă ziarele — că şi-a înaintat te rea afacerilor.
legrafic demisia M. Sale şi nici nu s’a
tine, dar’ n’aşi fi visat nici-odată că am prins gându-1 departe de dînsa ii strigă: «departe, tremurau uşor când z cea: „Dar’ nu era tăcere
dragoste de un netrebnic fricos! — Păuna fugi de aici şi te ascunde, căci altfel mor şi întunerec la mine când ardea muntele ?”
îşi ascunse faţa cu mântie, plângând. de ruşine!» închise apoi uşa şi stinse lumi (Va urma).
— Eu gândeam că o să mă primeşti narea. Cu inima sârindu-i în piept, se uita
cu bucurie, o să mă ascunzi la tinel după Tănase, plecând şi pitindu-se în umbră Marea casă de venzare parisiană
— Ol ruşine, strigă fata, ruşine că m’am după case, ea vâzii încă muntele cum licărea,
logodit ţie; dar’ ascultă ce-'ţi spun eu acum, şi se întuneca încet, şi ea nu dete nici un din Budapesta.
că mai curând ori arde Bucegii, decât eu râspuns când veniră s’o cheme să vadă mi
să-’ţi fiu ţie nevastă. nunea. (Vezi ilustraţia).
— Şi eu, strigă Tănase, şi eu îţi spun Din aceea zi toţi văzură pe Păuna afară In 25 Aug. n. pe Ia orele 7 seara a
ţie că nu mă vei vedea de acum decât schi din calevsarbădâ, nu mai rideau buzele de isbucnit în «Marea casă de vânzare parisiană»
lod ori mort! pe care sburau aşa de lesne glumele şi erau din Budapesta, str. Kerepes qr. 38, un foc
In acel moment Stau faţă-’n faţă amân totdeauna gata la răspuns şăguitor şi cu tăiş. îngrozitor, care a mistuit întreg palatul, se
doi tinerii cu ochii aşa de aprinşi de mânie, In tăcere îşi vedea acum de lucru se simţea cerând o mulţime de morţi. Focul s'a ivit
încât luceau în întunerec. De-odată se răs insă adesea aşa de obosită, incât era silită mai întâiu în etagiul I., apoi cu o mare iu-
pândi de-asupra lor o lumină roşie, şi când să se aşeze pe marginea fântânii şi cu apă ţală în al Il-lea, III-lea şi IV-Iea. Palatul în
priviră în sus, le păru că s’a aprins unul din să-şi răcorească fruntea. Câte-odată îşi pri treg era o mare de flăcări. Pe vremea isbiic-
vârfurile stâncoase ale Bucegilor. Tot mai vea visând faţa în fântână, ori, speriată, se nirii focului se aflau în magaziile din parter
mare se făcea jăratecul, până-ce se ridică o uita în sus la Bucegi. Neaşteptat începu a se vre-o 65—70 calfe, vre-o 200 muşterii, şi in
flacără roşie din care părea că sare stele. zice, că Tănase ar fi fost în sat; cutare şi etage vre-o 40—45 persoane. Cei din etagiu
Logodnicii stau înmărmuriţi. Ferestrile caselor cutare susţinea că l’a văzut la lumina mun săriau jos pe trotuar, rămânând mulţi dintre
vecine începură a se deschide, oamenii stri telui în flăcări, că i-a auzit chiar glasul îm ei morţi. Scenele ce s’au petrecut nu se pot
gau unii câtră alţii: arde pădurea! ba arde preună cu acel al Păunei. Când o întreba descrie. Ilustraţia de pe pag. I. representă
muntele! Cânii lătrau, cocoşii cântau. Atunci pe dînsa despre aceasta, picături de sudoare edificiul în ziua ce a urmat focului.
Păuna apucă pe flăcău de umăr, şi respin- i-se puneau pe frunte şi în jurul buzelor, care
