Page 4 - Bunul_Econom_1903_39
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 39
răsăritul până la sfinţitul soarelui, avănd la dul următor: President Dr; Petrii Şpan, prof
P e n t r u E c o n o m i anieazî o oră repaus, şi dela 15—30 Sept. sem., vice-president Ilie Beleuţă, cl. c. III4
dimineaţa şi după arneaza câte o jum. oră archivariu Ştefan Mirean, cl. c. III., redactor
Tokay preparat din vin indigen. libertate. Divergenţele ce s’ar ivi între lucră al foaiei »Musa« Miron Moldovenesca, cl. c.
tor şi stăpân, sunt a se aplana prin fisolgă- 111., cassar Vasile Debu, cl. c. II., bibliotecar
Intr’un butoiu, care să nu fie afumat
birău. (Art. II. din 1898). Onisifor Ghibu, cL c. II., notar Valeriu Lite
cu pucioasă, însă din contră cu o nucă de
rat, cl. c. L, controlor Eugen Muntean, cl. Cj.
muscat (nucă de India), se pune 100 litri
1., econom Ioan Roman, ped, c. III., vice-
vin ordinar cu 15 klgr. zahăr de Metisa şi Pentru femei. bibliotecar Adam Popoviciu, ped. c. I. In
se amestecă până-ce zahărul s’a topit, la care
comisiunea literară au fost aleşi: Ioan Nea-
se adaugă apoi 20 klgr. stafide mari, cură
goe, cl. c. III., Aureliu Oancea, cl. c. III.,
ţate şi tăiate, lăsându-se totul în repaus 3 zile. Fructe uscate.
Zaharie Mânu, cl. c. II., Pompeiu Moruşca,
Acum se Introduce 3 dgr. potas şi 3 Fructele cari se coft9«rvă usciate se pun el. c. II., Ioan Duma, cl. c. I., Emilian Stoica,
dgr. acid tartric cristalisat, după care începe pe o tavă în cuptor nu prea mult ars, unde cl. c. I., Ioan Fodor, ped. c. III., Emil Ta-
îndată fermentaţia, se lasă deci butoiul neas să lasă până se răceşte cuptorul, apoi se în nislav, ped. c. III., Victor Dejenariu, ped. c. IL
tupat, adecă nu i-se pune dop. tinde pe rogojine cutate la soare sau la svân- *
Dacă fermentaţia s’a terminat, ceea-ce tat. A doua zi se pun ear’ în cuptor şi ear’ La «fondul halei, de 20 flleri* al reu-
se poate cunoaşte printr’o luminărică de ceară la soare, şi astfel până se usucă. Atunci se ninnei meseriaşilor români din Sibiiu, înfiin
introdusă înlâuntru şi care nu se stinge, a- aşează în cutii bine închise presărate cu za ţat pentru cumpărarea Unei case cu bală de
tunci vasul se astupă bane cu dopul şi se hăr pisat. Fructele cele mari, ca merele şi vânzare pe Seama meseriaşilor români, ca
pune într’o pivniţă rece, pentru-ca părţile tur perele, se taie în două înainte de uscare. ocasiunea exposiţiei de vite arangiată de
bure să se aşeze la fund şi pentru-ca vinul reuniunea agricolă la 21 Sept. în Racoviţa
curat să se poată trage pretoc, insă tot într’un presidentul reuniunii meseriaşilor a colectat
vas neafumat cu pucioasă. . Ştiri diverse. 14 cor. 30 fiieri, dela următorii dăruitori:
Familia parochului Florian, 1 cor., Io-
Stipendiile »Ardelene!«. In şedinţa dela sif Crişan, căpitan de pompieri, 50 fiieri,
A dvocatul poporului. 24 Sept a Direcţiunii »ArdeIenei« s’au vo Victor Florian, notar in Sadu, Petru Florian,
tat câte 200 cor. tinerilor Adam Truca din notar In Porceşti, văduva Ana Florian, preo
Geoagiul-de-jos şi Ioan luga din Bretea-Mu- teasă (Racoviţa), Irimie Roman, înv. pens.
I n eause de p ă şunat com un se
răşaoă pentru a merge la şcoala de grădină (Tălmăcel), David Ivan, proprietar, George
poate recura contra sentinţei aduse de adu
rit din Turda. Bobanga, proprietar, ambii din Racoviţa, D.
narea economilor în timp de 15 zile comi-
Stipendiul de 200 cor. pentru absolva- Comşa, profesor, Romul Simu, înv. pens.
siunii administrative. (Art. de lege XVI. §. 9
rea cursului de maşinist, s’a dat tînărului (Sibiiu), fiecare câte 1 cor., George Vasilie,
din anul 1894).
Alexandru Gruia din Dobra. propr., George Coman Ursu, curator biseri
La stipendiul pentru şcoala de vinţeler cesc, Demetriu Klein, paroch, toţi din Bradu,
P entru întreprinderea lucrări
nu a fost nici un reflectant 1 Toma Nedelcu, fost primar în Tălmăcel,
lor de xidărit trebue să se ceară îngă
Să face din nou apel, ca să se însinue Nicolae Fogoroş, econ., Andreiu Mărgineanu,
duinţă industrială, în provincie dela prim-
cine doreşte, la stipendiul pentru vinţeler. comerciant, Ioan Vichendea, primar, toţi din
pretor, în oraş dela căpitanul de poliţie. *
Racoviţa, fiecare câte 50 fiieri, Nicolae Eft.
Societatea de lectură »Andreiu Şaguna*
Ursu, înv. în Bradu, Ana Rusu n. Pop, (Noş-
L ucrătorii de câm p pot încheia a elevilor seminariului »Andreian« din Si- lac), câte 40 fiieri, George Dănilă, înv. pens,
contract şi verbal, dar’ îngăduinţa de lucru biiu, în şedinţa ţinută la 31 August st. v. (Racoviţa), Toma Doican, paroch (Sebeşul-
(cartea) trebue predată stăpânului. In lipsa sub presidiul Preacuvioşiei Sale directorului inferior), câte 20 fiieri şi Victor Tordâşianu
altor înţelegeri, lucrătorul se priveşte de ac seminarial Dr. Eusebiu R. Roşea s’a consti
10 fiieri.
ceptat numai pe o zi. Durata lucrului e dela tuit pentru anul şcolar 1903—1904 în mo
Şi privind ear’ cum minute,
'îr e c e v re m e a . D O R
Un ceas după altul sboară —
Soarele ’n adânc coboară,
Bate vântul, bate tare,
Un minut sburând se duce, Pe-a lui căi nestrăbătute; Bate dela Răsărit
Lăsând ce-a adus cu sine; Vremea ’n urma lui tot pleacă,
Abia trece, până vine Să mai treacă... Şi-mi aduce dor de mare,
Dof de lung călătorit!
Altul locu-i să-’l apuce
Şi, grăbind ca să-’l întreacă, Vremea ’mparte şi desparte, Duce-m’aş atunci in lume,
Eu zic: treacă!.. Partea mea din vreme trece.... Fără să mă mai opresc,
Şi ’mi-e dat a o petrece
Prin pustiuri fără nume,
Trec pe rînd, ear’ eu le număr, Singur, fără altă parte; Mari ca golu-mi sufletesc !
Până trec de-un ceas din vreme; Ah, juneţea mea, cum pleacă,
Dar’, simţind cum peptu-mi geme Ca să treacă... Duce-m’aşi viaţa toată,
Le rechem... şi dau din umăr; Ca să scap de-al vieţii chin,
Căci îşi dau zor să se ’ntreacă, De-aşi putea face să steie Până ’n lumea ceealaltă,
Ear’ zic: treacăI.. Vremea ’n locul ei de-acum...! De unde cei duşi nu mai vini
I-aşi pune stavilă ’n drum:
Din a gândurilor naie Căci un înger de femeie Ş’atunci pe pământ, atunce
Ochi-mi spăimentaţi se fură... Iubind vrea ca să mă ’ntreacă Acei care m’au iubit
Şi văd, vremea nu să ’ndură Şi se pleacă... Să însemne cu o cruce
Mersul repede să-’şi taie, Locul unde m'am oprit!
O avril Bodnariu.
Ci ţu paşi grăbiţi ea pleacă; T. Şerbănescu.
Să tot treacă.
