Page 6 - Bunul_Econom_1903_39
P. 6
Pag. 6._______________________________ BUNUL ECONOM Nr. 39
Gongregaţitmea ordinari do toamnă a — Fără copii! odichna sufletelor bravilor ficiori ai regimen
comitatului Caraş-Sevetin e convocată pe 12 De bună seamă: căci numai aşa lî-ar tului de infanterie nr. 41, cari au căzut în
Get. st. n. perl sămânţa. - „T. P“ anul 1878 in lupta dela Senkovic Baudin-
■ - / * * Ogiak în Bosnia. întreg regim. 41 sub co
Serate boheme în Arad vor începe în Cine • e^taiit4e reumatism, podagrfi, manda colonelului Hess a luat parte Ia ser
curâftd din nou. La proxima serată îşi va da vljăit de urechi, migreni ? Dacă, pătimeşte barea bisericeacă. Dela capelă regimentul s’a
dbncursul şi artistul dramatic Zaharje Bârsan, cineva de morburile acestea, folosească cru întors la casarmă unde comandantul regi
din Bucureşti. Amănunte mai târziu. cea dublă electro-magneticâ inventată de dl mentului, colonelul Dworzak a ţinut solda
* Albert Miiiler (Budapesta, V. Vadâsz u. 42/G-)
ţilor un discurs patriotic. Cu aceasta ocasiune
Congregaţia comitatului Timiş e con nr. 86.968, care produce resultate uimitoare colonelul regimentului a atîrnat pe pepturiie
vocată pe 5 Oct. n. Punctul cel mai impor în privinţa morburilor amintite mai sus. căpitanilor F. Murzinski şi Teodot Cernău-
tant al ordinei de zi e votarea bugetului pe Epistolele de mulţumită sunt numărate,
ţan semnul pentru merite militare, câştigate
anul 1905. dovedind toate efectul uimitor produs de
* în decurs de 25 ani.
această cruce, cum se poate vedea aceasta, *
Factor poştal omorît şi jefuit. In Bu
între altele, şi din epistola dini Ludvig Vej- Şopron. Mai mulţi studenţi, in
dapesta ear’ s’a săvîrşit un omor îngrozitor.
ser, organist în Pojon. fanterişti şi husari activi au cutrierat
‘ Factorul poştal Boda Istvân, care imanua
stradele strigând: »Jos Hădervâry! Nu
banii coborînd din etajul III. al casei nriil servim mai departe!» Mai multor ofi-
14 din strada Archiducelui Iosif, în etajul al Ştiri militare. ceri li-s’au spart ferestrile. Din reg.
II-lea a fost lovit de două ori în cap cu o
48 au fost arestaţi 20 soldaţi.
secure. Făptuitorul, un bărbat mai Înalt, bine Asentările din Orăştie. După- *
imbrccat, l’a mai străpuns odată cu un cuţit, Din Sibiiu se scrie, că la Comanda de
cum s’a anunţat şi în numerii trecuţi,
apoi smulgându-i geanta cu banii o tuli, dis întregire a regimentului d’acolo s’au inştiinţat
asentârile voluntare la comanda de în
părând în o casă mare din cealaltă parte a o mulţime de ficiori, dintre cari până acuma
tregire a regimentului nostru Nr. 64
căii. In geantă nu erau decât numai 526 cor. 500 au fost asentaţi, aşa că pe ziua de 5
din Orăştie, s’au continuat şi săptămâna
98 61., căci restul îl dase deja Boda. Poli Oct. vor jura pe steagul M. Sale.
aceasta. Resultatul asentărilor de până
ţia a pornit cercetarea severă, dar’ până *
acum numai atâta a putut constata, că se acum este următorul: S’au presentat Viena. In casarma Rossauer mai
curea, care a fost uitată de ucigaş pe trepte la asentare 3 6 2 inşi, din cari s’au mulţi soldaţi şi câţi-va oficeri dela un
asentat 3 2 4 . Cei asentaţi după naţio
a fost cumpărată într’o prăvălie din strada reg. unguresc au demonstrat strigând:
nalitate sunt: 2 4 0 Români, 5 2 Saşi
0116. Boda zace grer bolnav în spital. E însă »Nu vrem s6 mai servim! Lăsaţi-ne
şi Nemţi, 2 6 Unguri şi 6 Ovrei.
nădejde, că va scăpa cu viaţa. Ministru) acasă«! Ei au fost arestaţi.
Feciorii asentaţi sunt împărţiţi la *
Wlassits i-a asemnat soţiei lui Boda, care
Regimentul nr. 64, ia Div. Art. Regmt Furt de documente militare. Se scrie
trăeşte în mare sărăcie având d’a creşte^ 6
nr. 36, la Batalionul de pioniri şi la Re din Lemberg: S’a constatat, că suboficerui
copii mici — un ajutor de 200 cor.
* gimentul de huşari nr. 2, cari la 5 Oc- Bodnar împreună cu câţi-va complici ai sei
tomvrie a. c. fvor şi întră de a-’şi în au furat nişte documente militare din can
Tragedie familiară. Zileleacesteas’apetre-
cut o îngrozitoare tragedie familiară în co cepe serviciul ’ militar. celaria divisiei de cavalerie din Stanislau.
*
muna Preşmer. Ştefan Weâr, supraveghiător
Recruţii şi concediaţii din Austria.
la linia ferată se însurase de un an şi câte Ştiri mărunte,
»Reichsrath«-ul austriac a făcut un mare pas J
va luni. Trăia Insă foarte rău cu nevastă-sa,
înainte: a votat pro ectul de recruţi. Prin
din causă că era gelos din cale afară. înainte — Sfâşiat de urs. Fiăcăul Grigore
aceasta s’a ridicat ordinul ministrului de
cu câte-va luni femeia născuse un copil, dar’
răsboiu, care reţinea, până la 1 Ian. 1904, Giurgea din Periş, cioban, a fost stăşiat de
nici împrejurarea aceasta îmbucurătoare fa
în serviciu activ pe soldaţii, cari au împlinit un urs puternic.
miliară nu putii schimba gelosia bărbatului.
anul al treilea de serviciu. Comandele regi — Reuniunea restauratorilor şi chelne
Femeia deveni melancholică şi mai alaltăeri
mentelor din Austria au fost înştiinţate, ca rilor din Braşov şi-a serbat în ziua de 22
luându-şi copilul în braţe, se aruncă în apa
numai decât să concedieze pe cei din anul Sept. n., în casa de tir, iubileul seu de 20
Târlungului, unde se înecă. Aărbatul văzând
al 3-lea. ani şi festivitatea sfinţirii steagului seu.
pe nevastărsa iubită moartă, a luat un revol *
— Pavel Popovici, negustor rom. din
ver şi s’a împuşcat. Sfîrşitul acesta atât de Lemberg. La marile manevre de
tragic al tinerei familii a produs sensaţie mare cavalerie, la care a luat parte şi M. S. Iladia (1. Oraviţa) a fost împuşcat de cătră
In comună. Monarchul, mareşalul Badeni a observat: un necunoscut.
*
«Maiestate! Prea Ve obosiţi!« La — Oraşul St.-Miguel din insula Cozu-
Un răspuns nimerit. Badea Niculae,
ce M. Sa a răspuns: «După zilele grele mel (A m erica) a fost pustiit de un orcan
mic proprietar, de ani de zile era în mare din Budapesta, aceasta este pentru mine uriaş. Asemenea Orcan a fost şi în Anglia.
prietenie cu jupânul Fleisig Poldi. Mergea o recreaţie«. — D-şoara Halbronn, care pentru frum-
zilnic în prăvălia acestuia să bea câte o * seţa sa a fost numită frumoasa băilor, s’a
ţuică şi totdeauna îl bătea pe umeri pe ji
Adunările de controlâ în comitatul înecat în mare, şi cu ea dimpreună şi un
dani zicându-i:— îmi placi mult, jupâne Sibiiu pentru reserviştii armatei comune se domn, care voia s’o mântue.
Poldi. vor ţinea din 14 până în 26 Oct. Anume — Cinci soldaţi trăsniţi. Trăsnetul a
— Iţi plac ? pentru oraşul Sibiiu în 21 Oct.; pentru ora
— Da. Aşa ar trebui să fie toţi jidanii, şul Sebeşul-săsesc în 26 Oct.; pentru pretura lovit Luni în mijlocul unei trupe din Dtiien
atunci ar fi bine. Sibiiului în 16," 17, 19 şi 20 Oct.; pentru (Germania) care făcea exerciţii, omorînd 5-
Aproape opt ani de zile Fleisig n’a pretura Sebeşului în 23 şi 24 Oct.; pentru soldaţi.
fost curios să afle cum ar dori badea Nicu pretura Mercurei în 19, 20 şi 21 Oct.; pen — In insula Cuba s’a ivit o nouă
lae să fie jidanii. Dar’ în zilele trecute puse tru pretura Săliştei în 15 Oct. ; peniru pre boală asemănătoare cu ciuma, dar’ care
Întrebarea: tura Nocrichului în 16 Oct. omoară cu mult mai repede decât ciuma.
— Cum ar trebui să fie adecă jidanii, * — Din Constantinopol se vesteşte, că,
bade Nicolae? Serbare militară în Cernăuţi. Luni în in Ierusalim mahomedanii s’au răsculat contra
— Aşa ca d-ta? 21 Sept. n. c. s’a celebrat în capela semina călugărilor şi-i măcelăresc in chip îngrozitor..
— Cum ? rului gr.-or. din Cernăuţi un parastas pentru
