Page 1 - Bunul_Econom_1903_48

Anul IV. Orăştie, 6 Decemvrie n. 1903. Nr. 48

REY1STA PEHŢRU AGRICULTURA, INDUSTRIE j MIOMERCIU

ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie 11 şi „Reuniunii române de agricultura din comitatul Sibiiului".

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ! se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pentru R o m â n ia 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele :st inşerţiunile se plătesc înainte.
C-TUL C A SE I D E P Ă STR A R E P O ŞT A LE Nr. 10025. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.

rea cânepei trebue arat de doue-ori în De însemnat e, că cultura cânepei
Cnltivarea ii folosul cânepei. timp de vară, pentru a-1 scăpa de bu- nu cere atâta muncă cât grâul, orzul
rueni; e neapărat de lipsă, ca una din si celelalte.
y
Am amintit în nrul trecut pe scurt aceste doue arături să fie adânc făcută, Ea este de douâ feluri: de vară
•’pre folosul cânepei in economia până la 30 cm. şi de toamnă.
nică. Cânepa trebue să aibă un pământ Dacă voim a avea mai multă de
De astă-dată ne vom ocupa mai bun, gras, adânc şi care să fie jilav în vară, o dăm mai deasă; dacă voim a
pe larg cu cultivarea şi folosul acestei timp de vară. Locurile luncoase sunt avea mai multă de toamnă, o dăm
plante. foarte potrivite pentru această plantă. mai rară.
Folo ce ne aduce cânepa sunt Încât se poate, ba e chiar necesar, ca Cânepa de vară nu face semânţă,
foarte mari, căci ca plantă cleioasă, ea să fie cultivată în locuri adăpostite şi este mult mai fină şi nu lasă mulţi
grânele ei dau un uleiu dulce, bun de de vânturi mari, căci tulpinele isbindu- câlţi. Cânepa de toamnă face semânţă,
mâncat, bun de ars şi care se între­ se perd mare parte din valoarea lor. ea lasă mai mulţi câlţi decât cea de vară.
buinţează în pictură şi în fabricarea Dacă pământul nu e gras, trebue Dela sămănat şi până la culegerea
săpunului îmbunătăţit cu gunoiu, care cu cât mai ei, cultivătorul nu mai are nici o grije
Ca plantă textilă, tulpinele ei dau mult, cu atât mai bine pentru cânepă; sau teamă; ea resistă la arşiţa soare­
un fir lung şi tare, cu care se fabrică se recere înse, ca la^^j^ura primă să lui şi la ploi, ba chiar şi la grindină,
nii numai frânghie şi pânză de corăbii, fie bine amestecat cu pământul. căci nu i-se fac alte stricăciuni decât
dar’ încă pânza cea mai fină şi nişte
Primăvara, când nu mai e temere că o încurcă.
stofe strălucite, ce imitează stofele de
de îngheţ, pământul arat vara trecută, Indaţă ce ea se coace, trebue cu­
mătasă. se lucrează bine cu extirpatorul, ear’ în leasă, smulgându-se fir cu fir din pă­
întrebuinţarea cânepei este enormă
lipsa acestuia cu pluguri uşoare. mânt, care fiind foarte în faţă sămă-
în Europa, dar’ cum am zis, durere, Când e la sămănare şi pământul nată, lesne se poate smulge, deosebind
căci la noi ţeranul o cultivă în mod
e prea uscat, se trece odată pe dea­ la smulgere pe cea coaptă de cea ne­
primitiv şi face pânză proastă pentru
supra cu tăvălugu. coaptă.
folosul seu, cu toate-că ar fi foarte lesne
Folositor e, ca cânepa sâ se sa- După-ce se culege, se purcede la to­
a îmbunătăţi şi noi cultura acestei plante
mene în linie cu maşina, la o distanţă» pit. Cânepa de vară se topeşte în 4—5
şi ar fi foarte folositor a întinde cultura
de 9—10 em. In lipsa maşinei se poate zile, căci apa vara e mai caldă; cea de
ei cât se poate, aşa încât cânepa să fie face cu sapa sau cu plugul uşor nişte toamnă se lasă 15 şi mai multe zile,
un articol de a face negoţ şi de însem­ căci apa e mai rece.
şenţuleţe mici de 4 sau 5 cm. adân­
nată folosinţă.
cime şi în fundul lor se pune semânţă Scoţându-se, se întinde fuior de
Cultura cânepei nu arată nici o şi se acopere cu grapa. Se poate să- fuior la soare, ca să se usuce, şi apoi
greutate, dar’ pregătirea firului pentru mâna şi împrăştiindu-se, ca cerealele, se pune sub un acoperemânt, ca să
a-1 presenta la comerciu, pregătire ce dar’ nu e aşa de potrivită. Când planta nu o plouă.
trebue negreşit făcută de cultivatori, re- e bine răsărită^ adecă când are 6 sau Din ce apa este mai limpede, din
cere o oare-care practică şi ştiinţă spe­ 8 cm. înălţime, toată întinderea câmpu­ ce şi cânepa este mai albă.
cială, cultura cânepei se poate numi o lui trebue prăşită uşor, pentru a sfărîma Cea mai grea muncă a cânepei
industrie-agricolă. coaja pământului şi a tăia plantele pă­ este meliţatu, adecă scoaterea lemnului
Această industrie poate să fie exe­ răsite, precum şi a o rări. din laur (frunze).
cutată şi de cultivatori mari şi de cul­ Planta cânepei trebue să fie în de­ Dacă cânepa este potrivit topită,
tivatori miki şi nu e trebuinţă de ma­ părtare de 4—5 cm. una de alta. Când nici prea mult, nici prea puţin, ea se
şină, ci numai de câteva instrumente sunt mai rare, ele se desvoaltâ mai bine meliţă bine.
lesne de făctit şi de un mic preţ. şi produc multe ramuri şi firul, deşi râ- Dacă este mai puţin topită, atunci
Eată de altcum şi lucrările împreu­ sârit mai în abundanţă, e mai ordinar. bătaia prin meliţă este mai anevolasă.
nate cu cultivarea cânepei: Când plantele sunt prea dese, firul e Dacă este mai mult topită decât
Pământul destinat pentru «cultiva­ mai fin, dar’ cantitatea mai mică. trebue, atunci în scoaterea fuioarelor