Page 4 - Bunul_Econom_1903_48

Pag. 4. BUNUL ECONOM . Nr. 48

NOUTĂŢI Atanasiu Popa din Câmpenii de jos, George de mult, încât Duminecă noaptea au pândit
Bogdan din Cărpinet, Ilie Burzaş din Suştiu,
pe Prodan şi Pau omorît.
Miron Bptişel din Şteiu, Alex. Pele din B- *
Sfinţirea bisericii din Eenghet a decurs Lazuri, Teodor Teaha din Câmp, Nic. Bog­ Medic cercual în Brad a fost ales la
cu mare solemnitate. La actul sfinţirii au par­ dan, proprietar în Poenii-de-sus. — Le dorim 25 Nov. n., cu mare însufleţire, dl Dr. Tibe-
ticipat dnii Vasile Domşa, protopresbiter şi isbândă. riu Tisu, fiiu al Zarandului.
* *
preoţii Alimpiu , Oprea, Simion Filimonescu,
Lucruri de laudă. Studenţii români dela Din tragediile amorului. Din Zam se
Octavian Săbău, losif Bogdan, Irimie Necşa universitatea din Cluj, pentru a nimici efectul
şi Dumitru Ivaşcu. Răspunsurile liturgice le-a vesteşte despre două omoruri. Unul petrecut
stricăcios al propagandei socialiste şi altor în Sălişte la nunta celei mai frumoase fete
dat corul înfiinţat de dl învăţător Ioan Jula.
propagande stiăine de interesele poporului din sat: Eva Todea. Fata avea un drăguţ
După sfinţire s’a dat un banchet, la care sau
român, s'a hotărît, ca din când în când să din copilărie, care a şi cerut-o de nevastă;
rostit mai multe toaste ocasionale.
cerceteze câte o> comună românească din dar’ părinţii fetei n’au voit să i-o dee, deoare­
*
jurul Clujului, unde să ţină apoi prelegeri ce feciorul numai acum vine la asentare. Aşa
Pustiirea insectelor stricăcioase. In-
poporului în scop de a-1 atrage cătră bise­ fata a devenit mireasa unui ţăran din Godi-
tr’o ordinaţiune a ministerului de agricultură
adresată comitatelor se ordonează strict pus­ rică şi şcoală, delâturând dela sine luxul, neşti. La nuntă a participat şi Maxim Negru,
risipa şi beţia. Astfel de prelegeri s'au ţinut vechiul iubit al miresei. Era în mare veselie,
tiirea insectelor stricăcioase, cum sunt: omi-
deja în comunele Măcicaş şi Feleac. îşi petrecea fără să se observe, că are pla­
dele, păduchii şi vespii. Primăriile sunt da­
* nuri rele. Seara, ca după obiceiul nunţilor
toare să supravegheze acest lucru, căci, după-
Moştenitorul de tron Budolf — în Zâ- ţărăneşti, nuntaşii s’au dus să petreacă mi­
cum se prevede, în primăvară se vor ivi
kâny. Şub acest titlu »G, T.« scrie: Cât de reasa la locuinţa mirelui. Pe lângă mireasă
foarte multe astfel de insecte. Se mai amin­
mare este prostia unor oameni, se poate ve­ mergea naşa, soţia lui Duca Ursu. Abia au
teşte în aCea ordinaţiune, că ministerul la
dea din următorul cas. La proprietarul cu ajuns în stradă, când de-odată le sare în
timpul seu va exmite un pricepător, care să
numele Paplogd Imre din Zâkâny se pre- cale Maxim Negru şi cu o prăjină mare s’a
controleze această lucrare.
* senta zilele trecute un şarlatan şi după-ce repezit la mireasă; dar’ din întâmplare a ni­
dădu »buna ziua», începii să spună repede: merit pe naşa, care imediat căzu moartă,
Balomirul de lângă Haţeg — ars. Du­
minecă noaptea spre Luni dimineaţa a isbuc- »M’am sfădit cu bătrânul fiindcă nu vrea să sdrobindu-i capul. Maxim fîegru a ridicat şi
nit în Balomirul de lângă Haţeg un foc groaz­ vină d<n Viena. Şi de câte-ori i-am spus să a doua-oară prăjina, ca să omoare şi pe fosta
se lase de Nemţii» — »Dar’ cine eşti d-ta?« lui iubită; dar’ n’a mai avut timp, căci oa­
nic. întreg satul, afară de două case, a căzut
întreba Imre.,— »Eu sunt moştenitorul de menii au sărit şi l’au prins, înştiinţând gen-
jertfă flăcărilor înspăimântătoare.
* tron Rudolf şi umblu acum să văd şi să darmeria.
*
Aniversarea de 25 ani a încorporării studiez ce mai gândeşte poporul maghiar».
Dobrogei la România s’a sărbătorit la 28 — Când a auzit dl Paplogd aceste cuvinte, Semn de recunoştinţă presidentnlui lor.
Nov. în Constanţa şi Tulcea cu mare pompă. a rămas cu guta căscată şi repede şi-a luat Meseriaşii români din Sibiiu „au predat pre-
Prim-ministrul Sturdza a ţinut un discurs, în pălăria din cap. Numai după-ce l’a întrebat sidentului lor, dl Victor Tordăşianu, din pri-
care a spus că Dobrogea e pentru vecie le­ din nou >Rudolf». »Ei, nene, ce mai e nou legiul zilei sale onomastice, un album cu o
gată de România. La banchetul dat, prim pe la voi?» şi-a revenit Paplogd în fire şi a adresă de felicitare subscrisă de membrii
ministrul Sturdza a toastat pentru M. Sa răspuns încurcat» »Ei, Prea înălţate, să fie şi având pe pagina truntară portretul sărbă­
împăratul Francisc losif şi pentru toţi domni­ cu ertare, eu nu mă pricep la politică — toritului. *
torii. A dat apoi cetire telegramei sosite dela dar’ poate veţi fi având foame, mă duc să
Onoraţilor cetitori le atragem a-
M. S. Regele Carol I., în care M. Sa îşi ex­ aduc puţină slănină şi o garafă de vin tenţiunea asupra inseratului de pe pa­
primă mulţumită pentru felicitările ce au so­ şi să spun şi muetii mele, care tocmai
sit din toate unghiurile ţării, accentuând, că mulge vaca, să-i spun de ce onoare mare gina ultimă, referitor la cele J calen­
prin sângele ce au vărsat eroii români, Dobro­ ne-a învrednicit D-zeu casa...» — »Nu, nu», dare apărute la institutul tipografic
gea este pe vecie unită cu România. răspunse »Rudolf», »nu mi-e foame, dar’ am »Ideal« din Hunedoara.
* de mers încă în câte-va locuri şi dacă ai fi *
Universitar hoţ. Poliţia din Viena a bun să-mi dai un cal, să pot umbla mai re­ Populaţia Eomâniei. România are astăzi
arestat pe studentul universitar Pavel Jago- pede, apoi pe de seară mă întorc la cină...» 5,856.690 locuitori, cari după naţionalitate
nici din Zagreb, care a furat dela proprietara — »Cum nul» răspunse Imre şi îi dădu nu­ sunt: Români 5,489.296, Austro- Ungari
de tipografie Teresia Fischer suma de 64 mai decât murgul. — Nevasta lui Paplogd 104.100, Turci 22.983, Greci 20.057, Italieni
mii cor. în hârtii de valoare. nu mai putea de bucurie, şi s’a pus să facă 8841, Bulgari 7964, Germani 7636, Ruşi ‘
* de cină. A tăiat două gâşte. De seară însă 4201, Francezi 1564, Ovrei cetăţeni români
împăratul Wilhelm, după-cum se anunţă şi a doua zi şi a treia zi înzadar au aşteptat 256.588, Ovrei cetăţeni străini 4859. In Ro­
din Frankfurt, se află de nou într’o stare să vie »Prea înălţatul». Atunci d’abia îi veni mânia sunt mai mulţi bărbaţi decât femei, şi
nesatisfăcătoare. Marele duce de Hessa, Ca­ lui Paplogd în minte, că poate l’a tras pe anume 3,026.638 bărbaţi şi 2,970.051 femei.
rol Fridric, va merge la Berlin spre a-1 visita. sfoară vr’un şarlatan, şi a făcut arătare la 45% oraşe, numărul analfabeţilor (cari nu
*
gendarmerie. ştiu ceti şi scrie) e de 37%: Numărul şcoale-
Agentul de asigurare. Ovreul Samuel * lor poporale e 3656.
Gedeon, a fost judecat la 6 luni închisoare, Sirocco (un fel de viat) îngrozitor. Din *
fiindcă sa constatat, că jidănaşul ca să facă Fiume se scrie, că în una din nopţile tre­ Femei bătăuşe- La universitatea din
geschâft, aprindea casele şi şurile bieţilor lo­ cute a bântuit un sirocco cumplit în întreg Tope (America) sunt o mulţime de fete şi
cuitori de prin comune, cu scop ca să-i spa- portuf Munca pe vapoare a fost sistată deja femei. Adunându-se odată într’o sală la
rie şi astfel să-i facă să se asigure. de dimineaţa. Valurile furioase au distrus vorbe, la dispute, din una alta au ajuns Ia
* aproape toate mărfurile, în preţ de mii de ceartă şi dela ceartă la încăerare. Intr’un
Nou advocat român. Di Dr. MihaîuBră- coroane. moment sburau prin sală bucăţi, de rochii,
dicean şi-a deschis cancelaria advocaţială în * de haine, umbrele, pălării şi strigau ca din
Caransebeş, casa librăriei diecesane. Fraţi ucigaşi. Economul Moise Prodan gura şerpelui, de credeai că e sfirşitul veacu­
* din Sânmihaiul-român, a purtat proceş de lui. Servitorii cari erau de faţă n’au intreve-
Nouă bancă românească. La Văşcâu mai mult timp cu proprietarul de-acolo Traian nit, ci le-au lăsat în voea lor, până n'au
(Bihor) se află în înfiinţare un nou institut Voicu. Procesul s’a terminat acum în defa- mai putut.
de bani. In fruntea mişcării se află preoţii vorul fraţilor Voicu, ceea-ce i-a amărit atât

W * Domnii abGnenţi restanţieri sunt rugaţi a trimite preţul abonamentului